Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Ultima șansă a Planetei : presa europeană se întreabă de unde va veni salvarea în fața schimbărilor climatice ireversibile

Presa internațională pare să acorde spații tot mai largi problemelor legate de schimbările climatice și nu doar contextul tragic, cu țări care se confruntă cu incendii sau inundații fără precedent, este cel care stârnește preocuparea jurnaliștilor. De această dată pare că toată lumea a devenit brusc conștientă că se întâmplă ceva mai grav decât am fi crezut vreodată și că e nevoie de soluții. 

Sub titlul : ”Riscul de incendii va crește tot mai mult, în Europa și peste tot în lume”, Toute L Europe publică un editorial în care este citat Clement Albergel, climatolog în cadrul Agenției Spațiale Europene. Acesta avertizează că valurile de căldură fără precedent vor aduce cu sine incendii devastatoare în următorii ani. Ce s-a petrecut acum în America de Nord, Siberia și zona Mediteranei se va repeta și, mai grav, intervalele în care canicula va favoriza incendiile se vor succeda tot mai des și se vor prelungi tot mai mult ca durată, cum au avertizat în raportul lor și experții grupului intergivernamental GIEC. Dar de ce apar aceste incendii? Clement Albergel spune că temperaturile ridicate, lipsa de umiditate a aerului, lipsa precipitațiilor și uscarea vegetației sunt elementele care alimentează focul. Agenția Spațială Europeană a fost martoră la schimbările climatice care au dus la aceste fenomene meteo extreme în ultimii ani. Din 2014, aceasta s-a dotat cu ”o constelație de sateliți” Santinele care pot imediat identifica din spațiu locurile ”fierbinți” de pe Terra, locurile unde temperaturile cresc brusc alarmant ceea ce poate indica debutul unui incendiu. De asemenea, experții pot anticipa, grație sateliților, dacă incendiile se vor propaga și în ce direcție, din cauza vântului, sau dacă acestea vor fi masive și greu de stins, în funcție de gradul de umiditate din sol în regiunile afectate. Și Agenția Spațială Europeană vrea să facă și mai multe progrese în monitorizarea schimbărilor climatice : sunt plănuite șase misiuni în următorii 20 de ani și se dorește o creștere a numărului de sateliți astfel încât o suprafață cât mai mare să poată fi constant monitorizată. Aceasta pentru că, în prezent, un satelit poate sta să spunem câteva zile asupra unui reper spațial după care se va muta iar dorința agenției este ca fiecare loc să aibă ”satelitul său” care să nu îl mai lase nesupravegheat.

Tot despre progrese științifice în combaterea efectelor schimbărilor climatice scrie și Politico într-un editorial dedicat climatologului german Friederike Otto. Aceasta, născută în Germania, și-a construit cariera pe ideea de a stabili științific, acolo unde există, legăturile dintre unele fenomene meteo extreme și schimbările climatice cauzate de om. Cu alte cuvinte, pe ideea de a demonstra că intervenția umană este cea care a dus la modificările climatice care azi ne arată fața lor întunecată despre care mulți ani s-a vorbit ca despre o poveste SF. În cartea sa ”Natura furioasă : Valuri de caniculă, inundații, furtuni și noua științi privind schimbările climatice”, publicată anul trecut, autoarea spune că vrea ca mișcarea științifică să devină ”ofensivă”. De altfel, tânăra climatoloagă a fost taxată drept militantă pentru că și-a recunoscut deschis obiectivele politice. Ea spune însă că a venit vremea ca știința să nu mai fie un simplu observator ci să schimbe lucrurile politic, acolo unde se poate. De altfel, Otto lucrează cu echipe de avocați care, pe baza dovezilor științifice că unele fenomene extreme au fost cauzate de om, pot acționa în instanță de la companii, la state și guverne, cerând și obținând daune pentru toți cei păgubiți. De aici și statutul de ”renegată” care nu a ajutat-o prea mult pe partea finanțării proiectului său științific. Dar în ce constă acesta? Cu ajutorul unor computere, echipa lui Otto poate stabili rapid legăturile științifice între fenomenul meteo X și intervenția umană. Inițial, metoda revoluționară a fost privită cu scepticism : în 2014, Otto a stabilit cu exactitate faptul că furtuna Desmond, care a lovit Regatul Unit, a fost provocată în proporție de 40 la sută de schimbările climatice. Ulterior, alți șapte oameni de știință au studiat îndelungat fenomenul și, cu excepția a doi dintre ei, toți au ajuns într-un final la aceiași concluzie. Azi, Otto se bucură de recunoaștere și numele său apare în ultimul raport al Comitetului Interguvernamental ONU privind schimbările climatice. Mai mult, Otto este bombardată cu cereri din întreaga lume pentru a stabili legăturile între unele fenomene meteo extreme și intervențiile nedorite ale omului asupra climei. Ceea ce în 2014 părea imposibil, azi este posibil dar, după cum subliniază climatologul, de acum înainte și politicile publice trebuie schimbate din moment ce nimeni nu mai poate contesta că am declanșat o ireversibilă încălzire planetară.

În fine, din moment ce răul a fost făcut, Courrier International se întreabă într-un editorial cum ne putea adapta...Jacobabad este un oraș din Pakistan cunoscut drept ”epicentrul încălzirii climatice”. Vara, când temperaturile cresc peste limitele suportabile, locuitorii par să se replieze ca în fața unui atac. La peste 50 de grade Celsius nu te mai poți mișca, spun locuitorii. Potrivit oamenilor de știință, ”o temperatură umedă de 35 de grade este limita absolută pe care o poate tolera corpul uman”. Deci, conchide Courrier International, vorbim de o problemă de sănătate publică gravă. De asemenea, vorbim de o problemă de justiție socială : zonele sărace, subdezvoltate, vor fi mult mai expuse unor temperaturi extreme. Deja aceasta poate duce la conflicte sociale majore : în Irak, unde verile sunt fierbinți, scriitoarea Aya Mansour vorbește despre caniculă ca despre un nou dușman iar Al Alam Al Jadid se întreabă dacă nu se va porni o nouă intifadă din cauza faptului că irakienii sunt prinși între penele repetate de electricitate și temperaturile devenite insuportabile. ”Vor fi tensiuni politice și economice”, cred și editorialiștii Haaretz din Israel. Corrier International conchide că viitorul summit dedicat schimbărilor climatice din noiembrie, de la Glasgow, ar trebui să arate dacă mesajul că ”suntem sub cod roșu ca umanitate” a fost sau nu înțeles de politicieni.