Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Soluții pentru două țări sfâșiate de conflicte : Afganistan și Libia

dotsum.png

”Mareșalul” Dostum
Image source: 
AFP via France24

Libia și Afganistanul rămân două puncte fierbinți pe harta lumii și presa europeană pune reflectoarele pe cele două state, surse atât de instabilitate, cât și de imigranți.

Courrier International face un portret al celebrului Abdul Rashid Dostum, ”războinicul” afgan care a revenit în țara măcinată de conflicte pentru a prelua conducerea frontului antitaliban. Revenit din Turcia, unde a stat sub tratament medical, cel care a supraviețuit mai multor abuscade și tentative de asasinat plănuite atât de talibani cât și de gruparea jihadistă Stat Islamic nu mai are forța din anii săi de glorie dar voința de fier de a rămâne în prima linie i-a rămas intactă.

În vârstă de 67 de ani acum, Dostum a luat miercuri un avion cu direcția Afganistan unde se va angaja imediat pe frontul din Mazar Y Sharif după ce bastionul său, aflat nu departe, a căzut weekendul trecut în mâinile insurgenților talibani.

”Talibanii nu au înțeles lecțiile trecutului...Au venit de mai multe ori în Nord și au fost de fiecare dată prinși în capcană”, a decretat Dostum la sosirea în Afganistan. El are acceptul președintelui Ashraf Ghani, deși acesta a încercat să se țină la distanță față de cel pe care l-a ridicat totuși la rang de mareșal, aceasta pentru că anturajului lui Dostum i-au fost atribuite crime de război.

Totuși, pentru actuala putere, doar Dostum ar putea respinge ofensiva dură a talibanilor. De altfel, deși lui Dostum i s-au atribuit crime în perioada ocupației sovietice, și CIA l-a folosit imediat după ce regimul taliban, venit la putere în 1996, a fost înlăturat. Așa a ajuns Dostum vice-ministru al apărării în 2001 în guvernul venit la putere prin acordurile de la Bonn. Și, din nou, i s-au imputat masacrele comise împotriva talibanilor în 2001. Acest trecut a fost cel care l-a forțat în cele din urmă – deși ajusese sub regimul lui Ghani vice-președinte – să se exileze până anul trecut. Revenirea sa într-adevăr nu se anunță de bun augur pentru talibanii care au reușit să preia controlul în mare parte din Afganistan, conchide Courrier International.

Conflicte fără sfârșit

Eu Observer se concentrează pe o altă țară măcinată de conflicte fără sfârșit: Libia. Soluția propusă de editorialist în cazul acestei țări este revenirea sa la Constituția din 1951, după modelul statelor baltice Estonia și Lituania, care au progresat major după declararea independenței față de fosta URSS tocmai pentru că au revenit la vechile modele constituționale, bazate pe respectarea unor drepturi și libertăți fundamentale.

Dacă pentru statele baltice decadele de comunism au reprezentat un obstacol, pentru Libia aceasta a fost reprezentat de fosta dictatură a lui Muamar Ghaddafi. ”Carta Verde” a acestuia, care a înlocuit constituția modernă din 1951, a distrus toate libertățile și drepturile și, scrie editorialistul, nu e de mirare că aceasta a fost arsă după îndepartarea dictatorului ca reprezentând o sinteză a zecilor de ani de represiune. Acum, crede editorialistul, vechea Constituție ar putea deveni la rândul ei un simbol, de această dată însă al unității în această țară divizată.

Și, adaugă acesta, sunt șanse ca un astfel de proiect să reușească pentru că are se pare un sprijin larg. În plus, revenirea la o monarhie constituțională ar fi mai ușor de realizat decât organizarea de alegeri care nu ar putea fi decât extrem de greu acceptate de toate părțile. Un guvern tehnocrat, o monarhie ca simbol al unității naționale și o constituție unificatoare, ar putea permite Libiei să dea în sfârșit la o parte memoria unei decade sângeroase care i-a întors pe libieni unul împotriva celuilalt, conchide EU Observer.

Tot EU Observer dedică un editorial amplu refugiaților, proveniți tocmai din zone de conflict și țări precum Libia sau Afganistanul. Mai precis, practicilor ilegale împotriva imigranților și solicitanților de azil. Ultimul raport al Consiliului Danez pentru Refugiați arată că, deși Comisia Europeană și statele membre au criticat practicile abuzive, acestea s-au înmulțit și au devenit ”alarmante”.

În document sunt citate mărturii ale unor refugiați bătuți, electrocutați, umiliți sau separați de familii. Aceasta pare să fie noua tactică europeană de descurajare a trecerii frontierelor. Cum funcționează? Sosiți în unele state membre, membrii unei familii sau ale unui grup mai unit sunt separați, li se iau mijloacele de comunicare și sunt îmbarcați în mașini cu direcții diferite astfel încât se pierd unii de alții...

Raportul vorbește de cazuri de familii recuperate de serviciile pentru refugiați din Bosnia Herțegovina care s-au chinuit să le reunească după ce au fost expulzate. Și la granița dintre Franța și Italia, organizațiile neguvernamentale s-au confruntat cu situații similare fiind nevoite să regrupeze familii. EU Observer spune că nu poate fi ignorată asemănarea între aceste practici și cele folosite de fosta administrație Trump care separa minorii de familii la granița cu Mexicul.

Comisia Europeană, care s-a anunțat ca o comisie pentru respectarea drepturilor și libertăților, a condamnat aceste practici dar mai trebuie ca executivul european și statele membre să treacă de examenul verificării bunelor intenții declarate, scrie EU Observer.