Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Inflația din zona euro a depășit așteptările, dar vârful încă nu a fost atins

inflatie.jpg

Image source: 
pixabay.com

Inflația le dă bătăi de cap economiștilor și bancherilor europeni. Cât va dura acest puseu inflaționist? Comentatorii sesizează diferențele dintre previziunile șefilor de bănci centrale și ale economiștilor.

Euronews raportează că în luna august, sectorul energetic a înregistrat cea mai mare creștere anuală a prețurilor, cu 15,4%, cu mult înaintea bunurilor industriale. Dintre țările mai mari din zona euro, Germania a cunoscut o inflație deosebit de mare, la fel ca și Spania. Italia și Franța au rămas sub medie.

Rata de 3%, cea mai mare din zona euro de la sfârșitul anului 2011, a depășit obiectivul Băncii Centrale Europene de 2%, deși banca consideră că inflația este temporară.

Economiștii spun că inflația ridicată se datorează probabil redeschiderii economiilor și problemelor de aprovizionare, care ar putea dispărea anul viitor. Guvernatorii Băncii Centrale Europene se vor întâlni pe 9 septembrie.

Pentru Wall Street Journal, creșterea inflației va testa disponibilitatea Băncii Centrale Europene de a lăsa economia să se încingă.

Inflația din zona euro a atins în august cel mai înalt nivel din aproape un deceniu, pe fondul semnelor că lipsa semiconductorilor și a altor componente importante de producție împinge prețurile în sus.

The Guardian notează că, deși economiștii cred că BCE va continua programul său de stimulare  post-pandemie, saltul prețurilor ar putea provoca o oarecare anxietate.

 

Germania dă tonul

Ziarul german Bild vorbește despre un adevărat ”șoc pentru Germania”, cu o inflație de 3,9% în august, cea mai mare de la ajunul crizei financiare din 2008. Ziarul  se întreabă care va fi soarta economiilor cetățenilor.

Scenariul cel mai rău: rate ale dobânzii negative, o politică monetară ultra-neconvențională, cheltuieli publice necontrolate și inflație, care are ca rezultat reducerea valorii economiilor”.

Și Deutsche Welle este de acord că asistăm la cea mai mare inflație pe care Republica Federală a înregistrat-o în mai bine de un sfert de secol, un nivel mai ridicat fiind consemnat în decembrie 1993, când inflația atingea 4,3%:

Prețurile de consum în cea mai mare economie europeană și-au continuat tendința ascendentă în ultimele luni, pe fondul creșterii costurilor la energie și alimente, precum și al anulării reducerii temporare a taxei pe valoarea adăugată, măsură introdusă anul trecut, prin care s-a urmărit atenuarea efectelor economice nocive ale pandemiei, prin stimularea consumului intern. 

În intervalul 1 iulie – 31 decembrie 2020, ca parte a unui pachet de stimulare economică, marea coaliție de la Berlin a decis să scadă cotele TVA de la 19% la 16%, respectiv de la 7% la 5%.

Economiștii se așteaptă ca prețurile de consum să continue să crească în lunile următoare, dar consideră că este vorba de un fenomen temporar.

Lanțurile de aprovizionare au fost perturbate de cererea care mai întâi s-a prăbușit și apoi a revenit rapid, ceea ce a făcut ca prețurile să devină volatile. 

Bancherii centrali susțin și că factorii care duc la majorarea prețurilor vor dispărea odată ce economia globală se va normaliza - când întreprinderile afectate de pandemie vor reveni la capacitate maximă și problemele lanțurilor de aprovizionare vor fi rezolvate.

Mai sceptici, alți experți sunt încredințați că inflația ridicată va dura mai mult decât spune banca centrală. 

Totuși, inflația poate aduce beneficii exportatorilor, făcând ca produsele lor să fie mai accesibile atunci când sunt evaluate în alte monede.

Totodată, inflația poate crește marjele de profit și reduce datoria în termeni reali.

Inflația poate fi în avantajul celor care au luat credite, deoarece valoarea ajustată la inflație a datoriilor lor restante se reduce”.

 

Vârful va veni în lunile următoare

După cum observă Le Figaro, subiectul ar putea „provoca o nemulțumire din ce în ce mai mare în rândul oamenilor, care simt cu adevărat creșterea prețurilor”, se teme Carsten Brzeski, economist la ING din Frankfurt.

Acesta din urmă a fost printre puținii care au anticipat un scenariu inflaționist la începutul anului.

Condus de Germania, acest scenariu se materializează cu mult peste așteptări. Și acesta este doar începutul.

Se așteaptă ca mișcarea să câștige avânt în lunile următoare. Inflația ar putea merge spre 5% în această toamnă în Germania și spre 3,4% în zona euro, înainte de a cădea din nou anul viitor”, susține economistul citat de ziarul francez.

Această nouă situație ar putea duce la câteva nopți de nesomn pentru guvernatorii Băncii Centrale Europene. Și o provocare pentru Christine Lagarde, președintele BCE.

De la începutul anului, BCE a trebuit deja să își ridice succesiv prognoza inflației pentru 2021 de la 1% la 1,5% și apoi la 1,9%”.

 
Revista presei internaționale din 3 septembrie 2021