Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


”Nebuloasa din Afganistan”: convergența de interese dintre talibani și statul islamic

talibani.png

Luptători talibani, august 2021
Image source: 
AFP via France24

Presa internațională analizează situația din Afganistan după preluarea puterii de către talibani. Revista Foregin Policy vorbește despre ”Nebuloasa din Afganistan” - și anume convergența de interese dintre talibani și statul islamic. Iar dezacordurile ideologice nu sunt niciodată definitive.

Revista amintește că ISIS și-a asumat responsabilitatea pentru atentatul sinucigaș de la Kabul din 26 august:

Dar există suspiciuni puternice asupra facțiunii talibane responsabile parțial de securitatea din Kabul, rețeaua Haqqani. Pentru că în cele din urmă, de aceste acte au beneficiat chiar talibanii, în măsura în care au accelerat plecarea străinilor și au compromis evacuări viitoare.

Primul și cel mai evident obiectiv a fost uciderea afganilor și descurajarea acestora de a mai încerca să fugă prin aeroport - sau chiar să asigure închiderea aeroportului în sine.

Rețeaua Haqqani este o organizație teroristă, ostracizată de lumea internațională, cu legături vechi cu Al-Qaida.

Auzim adesea că talibanii și ISIS se află în conflict. Administrația Biden s-a bazat parțial pe această idee, bizuindu-se pe talibani pentru a asigura securitatea operațiunilor de evacuare, împotriva posibilelor atacuri ISIS.

Talibanii însă sunt compuși din mai multe facțiuni. Fiecare are liderul său, propria structură și controlează o porțiune din teritoriul afgan. Dușmanii lor sunt aceiași: fostul guvern afgan al lui Ashraf Ghani și Occidentul.

Rețeaua Haqqani funcționează ca un clan și este formată din frați, veri și noi membri integrați prin căsătorii. O altă parte cheie a rețelei Haqqani este însuși liderul Khalil Haqqani, considerat drept un emisar al talibanilor în Al-Qaida.

Natura tulbure a relației ISIS cu rețeaua Haqqani, dar și cu grupările teroriste pakistaneze, este un semn distinctiv al cooperării tacite între mai multe organizații teroriste.

Dar ce se va întâmpla după plecarea Occidentului? Atacul de la Kabul este doar începutul coșmarului din Afganistan. Iar talibanii vor folosi acest atac pentru a reduce la tăcere libertățile civililor afgani în numele securității”, scrie Foreign Policy.

 

Principala problemă a talibanilor

Newsweek dezvăluie că Anas Haqqani, înalt oficial taliban, a dezvăluit, în exclusivitate, planul grupului său de a securiza Afganistanul, inclusiv în provincia rebelă Panjshir, dar și de a câștiga recunoaștere mondială pentru Emiratul Islamic care a fost restabilit în întreaga țară.

Anas Haqqani este cel mai tânăr fiu al fostului lider de gherilă Jalaluddin Haqqani și fratele lui Sirajuddin Haqqani, comandantul adjunct adjunct al talibanilor și care în prezent controlează influenta rețea Haqqani.

Grupul a fost catalogat de Statele Unite ca organizație teroristă, dar influența sa a crescut semnificativ de la retragerea SUA și victoria talibanilor .

După cum notează Newsweek, prima provocare a guvernării talibanilor vine din partea diverselor miliții care ridică steagul fostei Alianțe a Nordului, grupare care a rezistat împotriva talibanilor în timpul primei preluări a puterii, din anii 1990. Iar gruparea din nord ține sus și steagul republicii susținute de SUA .

 

Spre o forță europeană de intervenție?

Pe continentul nostru, Le Monde deplânge faptul că europenii sunt dezarmați după șocul afgan:

Întrunindu-se joi, 2 și vineri, 3 septembrie, în Slovenia, pentru un consiliu informal planificat de mult, miniștrii apărării și de externe au încercat să tragă lecțiile evenimentelor din Afganistan. Și să reînvie, într-un fel sau altul, o idee: cea a creării unei forțe militare de intervenție rapidă.

Este suficient să spunem că ideea, prezentată a doua zi după tragedia de la Kabul, este departe de a fi consensuală: Parisul susține principiul, dar Berlinul ar prefera o „coaliție de țări voluntare”, capabilă să acționeze în caz de urgență, mai degrabă decât să creeze o structură integrată.

Cu toate acestea, Charles Michel, președintele Consiliului European, a susținut consolidarea capacității de acțiune a celor 27.

Iar Înaltul Reprezentant pentru Afaceri Externe, Josep Borrell, a deplâns incapacitatea europenilor de a angaja trupe pentru a asigura aeroportul din Kabul și a insistat asupra „suveranității” sau „autonomiei strategice europene”.

Dar cu ce ​​rezultat, având în vedere dorința multor state membre de a nu lua nicio inițiativă ce ar putea apărea ca o concurență între Uniunea Europeană și NATO?

Cu toate acestea, criza lovește inima UE, care a fost construită până acum sub adăpostul umbrelei americane, mai întâi în fața Uniunii Sovietice.

În ultimele două decenii, europenii și-au făcut datoria - cu excepția Irakului, unde Franța și Germania au refuzat să se aventureze.

Retragerea americană, definitivă și dureroasă poate, prin urmare, să ajute la schimbarea cursului”, scrie ziarul francez.

 

 
Revista presei internaționale din 5 septembrie 2021