Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Trezirea bruscă a europenilor după Kabul și AUKUS

le_drian_onu.png

Ministrul francez de externe Jean-Yves Le Drian la New York, 21 septembrie 2021
Image source: 
France24

Pe pământ american, în marja Adunării Generale a ONU, ministrul francez de externe a denunțat, așa cum face de câteva zile, alianța AUKUS dintre Statele Unite, Regatul Unit și Australia, scrie Courrier International. Le Drian a vorbit despre o decizie „brutală”, o „lipsă de consultare” și o „încălcare” a încrederii între aliați. Presa internațională este cu ochii pe evoluția relațiilor dintre aliații occidentali.

Associated Press (AP) vorbește despre o alianță care „a lovit Franța și a făcut Europa să-și pună la îndoială aliatul de lungă durată de peste Atlantic”.

„Problema este în primul rând cea al descompunerii încrederii dintre aliați” și rezolvarea ei necesită „discuții grele”.

„O Franță furioasă deschide ședința ONU”, titrează The Washington Examiner.

”Cerându-i ministrului său de externe să folosească un limbaj care nu este de obicei asociat cu diplomația, darămite cu diplomația dintre aliați, pentru a descrie acțiunile americane - minciuni, duplicitate, brutalitate și dispreț - Emmanuel Macron atacă Statele Unite”, analizează la rândul său The New York Times. „Dar are președintele președintele francez destule cărți în mână?” se întreabă ziarul

În orice caz, Parisul a avut sprijinul liderilor UE. Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a considerat „inacceptabil” modul în care a fost „tratată” Franța. Președintele Consiliului European, Charles Michel, a denunțat o „lipsă de loialitate” din partea Statelor Unite și a solicitat consolidarea „capacității de acțiune” a UE pe scena internațională.

 

Cum de am ”uitat” de Franța?

Cotidianul britanic The Guardian atrage atenția la rândul său: „faptul că am uitat aparent de  Franța în problema securității noastre regionale – ca să nu mai spunem nimic despre căi și metode - pare deosebit de neinspirat și din ce în ce mai jenant”.

Și să ne amintim că Franța, spre deosebire de Regatul Unit, este deja o putere în Pacific. În plus, „abordarea noastră față de securitatea regională ar trebui să fie aceea de a reuni democrații care privesc cu suspiciune afirmarea crescândă a Chinei, mai degrabă decât să adoptăm această strategie de club de modă veche. (...) Nu știm încă dacă a existat o încercare de a include Franța în noul pact de securitate numit AUKUS, dar se pare că nu", regretă jurnalistul de la The Guardian.

 

SUA încearcă liniștirea europenilor

Le Monde atrage atenția că această criză ar putea avea și consecințe pentru Consiliul americano-european pentru tehnologie și comerț, a cărui creare a fost anunțată în timpul vizitei lui Joe Biden la Bruxelles în iunie și care are ca scop aprofundarea legăturilor dintre cele două blocuri.

O primă întâlnire a acestui organism este programată pentru 29 septembrie la Pittsburgh (Pennsylvania). În acest context tensionat, Washington încearcă să-i liniștească pe europeni. Luni, Casa Albă a anunțat în timp util redeschiderea frontierelor SUA pentru călătorii europeni vaccinați. O decizie foarte politică și care își propune să calmeze frustrările celor douăzeci și șapte, scrie le Monde.

Problema submarinului australian, o șansă pentru apărarea europeană? Este întrebarea din titlul analizei ziarului Libération. Pentru prima dată în istoria Uniunii, această palmă dată Parisului devine o afacere europeană. Joe Biden a dat, fără să vrea, un mare impuls integrării politice a vechiului continent, în special în domeniul apărării.

”Între dezastrul afgan și afacerea submarinelor australiene, Joe Biden tocmai a făcut demonstrația că sloganul său „America s-a întors” este în realitate doar urmărirea, sub un termen mai diplomatic, a „Americii mai întâi” al lui Donald Trump: unilateralism , apărarea brutală a intereselor naționale și disprețul față de aliați sunt încă la ordinea zilei.

Citește și: AUKUS: de ce alianța anglofonă este, totuși, o rupere de trumpism?

Dacă Franța nu și-a făcut niciodată iluzii cu privire la președintele democrat - reorientarea politicii externe americane datând încă de la prăbușirea comunismului - nu a fost cazul cu aliații săi europeni și, în special, cu Germania, care a vrut să creadă într-o „revenire la normal”. Adică, în Statele Unite ca polițist binevoitor al lumii.

Trezirea este brutală. „După căderea Kabulului, germanii ne-au spus că era mai bine dacă ne-ar fi ascultat”, a afirmat un înalt diplomat francez. Cu alte cuvinte, cele două lovituri grele aduse aliaților europeni de către președintele anericani îi obligă pe aceștia să privească lumea așa cum este”.

 
Revista presei internaționale din 22 septembrie 2021