Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Sfârșitul crizei transatlantice? După convorbirea Biden-Macron este nevoie de fapte

biden_macron1.png

Joe Biden și Emmanuel Macron în timpul reuniunii G7 de la Carbis Bay, Anglia, iunie 2021
Image source: 
AFP via France24

Președintele american Joe Biden și cel francez Emmanuel Macron au discutat pentru prima dată după declanșarea crizei diplomatică legată de de echiparea Australiei cu submarine nucleare americane. În cadrul unei convorbiri telefonice  de 30 de minute, cei doi lideri au căzut de acord că va fi nevoie de consultări deschise între aliați, pe probleme de interes strategic. S-a rezolvat astfel criza izbucnită aproape din senin? Comentatorii sunt de părere că mai sunt încă multe de făcut.

După cum transmite CNN, Joe Biden a părut să recunoască pașii greșiți prin care Statele Unite au abordat discuțiile. 

Negocierile privind acordul pacific au început la nivel de experți în cursul primăverii, înainte ca problema să fie ridicată într-o întâlnire între Biden, Morrison și Johnson, în marja summitului G7, care a avut loc în iunie pe coasta engleză.

La acea vreme, nu a existat nicio dezvăluire publică a tranzacției cu submarinele. Biden l-a întâlnit pe Macron în aceeași zi – singura lor întâlnire directă până în prezent - și cei doi  lideri păreau să se înțeleagă bine: camerele i-au surprins ținându-se de braț în timp ce mergeau către plaja unde avea să se desfășoare conferința.

Însă acordul privind submarinele nu a apărut niciodată în discuții, potrivit oficialilor francezi și americani, mai notează CNN.

Wall Street Journal informează că „cei doi lideri urmează să se întâlnească la sfârșitul lunii octombrie în Europa, poate în marja summitului G20 de la Roma”.

În timp ce The Hill remarcă faptul că ambasadorul francez în Statele Unite se va întoarce la Washington D.C. săptămâna viitoare, după ce președintele Biden și președintele francez Emmanuel Macron au vorbit la telefon.

 

De la angajamente la acțiuni concrete

Și Politico observă că ”în cadrul eforturilor de calmare a apelor, Macron a fost de acord că ambasadorul francez în SUA, Philippe Étienne, va reveni la Washington. Declarația a recunoscut că Statele Unite nu ar fi trebuit să lase Franța în ceață cu privire la pactul de securitate - deși această concesie era mai explicită în versiunea franceză a textului.

Potrivit acesteia, cei doi lideri „au fost de acord că o consultare deschisă între aliați cu privire la chestiuni de interes strategic pentru Franța și partenerii europeni ar fi permis evitarea acestei situații”. În timp ce oficialii francezi vor saluta cuvintele calde dinspre Statele Unite, nu este clar dacă acestea vor fi și susținute  de acțiuni, cum ar fi noi programe sau angajamente financiare”.

La fel, Le Monde se întreabă dacă aceste angajamente vor fi urmate și de fapte: ”După discuția telefonică dintre Biden și Macron s-a subliniat  necesitatea unei apărări europene mai puternice și mai eficiente, care să completeze rolul NATO.

Formularea este vagă, dar răspunde unei cereri constante din partea Parisului. Contrar dorințelor exprimate în anumite cercuri de opoziție, care nu cunosc realitățile geostrategice, Franța nu are niciun interes să părăsească NATO.

Sprijinul Statelor Unite, reafirmat de președintele Biden, pentru lupta împotriva terorismului din Sahel, condusă de Franța, cu ajutorul europenilor, este important în acest sens.

Dar nemulțumirea este profundă. Toate aceste promisiuni rămân în mod evident de îndeplinit de aici înainte. Și se știe că diavolul  se ascunde în detalii.

Ce înseamnă, mai exact „o apărare europeană mai puternică”  din perspectiva procesului decizional? Episodul Aukus a arătat în ce măsură politica externă a Statelor Unite, orientată în totalitate spre rivalitatea cu China, ignoră aliații considerați neesențiali. Iar această tendință se va vădi, fără îndoială, în cel mai scurt timp. Depinde de europeni să profite de această oportunitate și să-și depășească diviziunile”, conchide le Monde.

Și, după cum remarcă Le Figaro, ”până acum, oficialii americani, deși cereau ca europenii să cheltuiască mai mult pentru apărarea lor, criticaseră întotdeauna ideile franceze de autonomie strategică, despre care credeau că ar viza slăbirea NATO.

Numai și pentru că a abordat această chestiune sensibilă, apelul telefonic dintre cei doi președinți a fost important. Dacă aceste propuneri vor fi puse în practică, Emmanuel Macron, care a făcut din dezvoltarea apărării europene piatra de temelie a politicii sale internaționale, va ieși câștigător din această criză.

Rămâne de văzut modul în care propunerile SUA vor fi puse în aplicare și dacă vor fi puse pe deplin. În orice caz, va dura probabil săptămâni sau chiar luni, până când rana se va vindeca”.

 
Revista presei internaționale din 24 septembrie 2021