Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


”Dosarele Facebook”: discursul urii și dezinformarea, scăpate de sub control

Logoul aplicației Facebook pe ecranul unui telefon mobil

Presa internațională dezbate aprins documentele interne ale grupului Facebook care scot la iveală probleme persistente și cunoscute de către management: algoritmi care favorizează postările care produc diviziune, deficiențe în moderarea discursului urii, mai ales în afara Statelor Unite. Va supraviețui compania acestei crize? – se întreabă jurnaliștii.

The New York Times raportează că, potrivit documentelor interne, compania a analizat cu atenție unele dintre caracteristicile sale principale și anume modul în care acestea ar putea face rău.  Într-o notă internă din august 2019, câțiva cercetători au spus că „mecanica principală a produsului” a permis ca dezinformarea și discursul instigator la ură să înflorească pe site. ”Mecanica platformei noastre nu este neutră”, au concluzionat ei, potrivit ziarului american.

 

O mașinărie greu de controlat

Le Monde constată că pur și simplu algoritmul Facebook scapă de sub controlul creatorilor săi și multe pasaje din documente par să indice că firma nu mai înțelege ce fac proprii algoritmi.

Rețeaua de socializare a devenit o mașinărie greu de controlat. Facebook folosește o multitudine de semnale, începând cu cele mai simple - numărul de persoane abonate la o pagină - și terminând cu cele mai complexe , precum interesul pe care „prietenii” unui utilizator l-au manifestat pe un subiect

Cu cât scorul este mai mare, cu atât este mai probabil să apară în fluxul de știri. Cu toate acestea, odată cu timpul și cu acumularea de noi semnale adăugate de inginerii rețelei de socializare, „scorul” mediu al unei postări a explodat. Într-un document nedatat, un analist Facebook a făcut niște calcule și a constatat că pentru anumite conținuturi, scorul „poate depăși 1 miliard”.

Criticii companiei o acuză că acordă prioritate criteriilor legate de implicarea utilizatorilor: timpul petrecut, numărul de aprecieri, share-uri. Prin urmare, Facebook ar ignora în mare măsură consecințele negative.

În 2020, pentru alegerile prezidențiale din SUA, compania a pus în aplicare o serie întreagă de măsuri preventive, pe care le-a dezactivat odată cu încheierea alegerilor -  după care le-a reactivat în parte, pe 6 ianuarie 2021, în timpul asaltului Capitoliului.

Sunt aceste măsuri cu dus-întors un semn că firma caută în primul rând să-și protejeze cifrele, care sunt esențiale pentru vânzarea de publicitate? Facebook neagă vehement acest lucru”.

 

Însă Wiener Zeitung invocă tocmai lăcomia companiei:

De ani de zile, angajații Facebook au avertizat că cea mai mare rețea socială din lume că nu face suficient pentru a aborda discursul instigator la ură și dezinformarea, care cresc exponențial.

Și asta, din pură lăcomie, Facebook stârnește ura și profită de prostia umană. O observație sfâșietoare, dar adevărată.” (Sursa: Eurotopics).

 

Pericol crescut în zonele de conflict

În timp ce La Repubblica observă că doar utilizatorii din SUA sunt protejați:

 „În ultimii ani, Facebook a alocat foarte puține resurse pentru filtrarea conținutului violent și extremist în alte limbi decât engleza și în afara Statelor Unite. 87% din fondurile destinate prevenirii știrilor false și postărilor periculoase au fost alocate Statelor Unite - față de doar 13% restului lumii, inclusiv Italia.

Acest lucru va alimenta din nou acuzațiile conform cărora grupul nu face nimic împotriva apelurilor la violență care circulă în țări precum India și Birmania, dar și în alte locuri unde au loc crime și masacre interetnice și, în unele cazuri, tentative de genocid. Potrivit documentelor scurse, Facebook este pe deplin conștient de posibilele consecințe ale acestei politici.”

Și Politico notează că Facebook a făcut puțin pentru a modera postările din cele mai violente țări din lume.

În unele dintre cele mai importante zone de conflict, gigantul tehnologic a investit puține resurse și nu a reușit să oprească un flux constant de postări dăunătoare.

Doar 6% din conținutul de ură în limba arabă a fost detectat pe Instagram, înainte de a ajunge pe platforma de partajare a fotografiilor deținută de Facebook. Asta în comparație cu o rată de eliminare de 40% pe Facebook.

 Postările care atacau femeile și comunitatea LGBTQ au fost rareori semnalate pentru eliminare în Orientul Mijlociu.

Într-un sondaj similar, utilizatorii egipteni i-au raportat companiei că le era frică să posteze opinii politice pe platformă de teamă să nu fie arestați sau atacați online.

În Irak, unde ciocnirile violente dintre milițiile sunite și șiite au agravat rapid situația, într-o țară și așa deja fragilă din punct de vedere politic, așa-numitele armate cibernetice s-au luptat pe rețelele sociale. Ele au postat, una pe pagina alteia, materiale interzise, ​​inclusiv conținând nuditatea copiilor, în eforturile de a-și elimina rivalii de pe platforma globală”.

 
Revista presei internaționale din 27 octombrie 2021