COP-26. Liderii și-au luat angajamente, dar vor fi acestea respectate?

După cum citim în Süddeutsche Zeitung,  „unele dintre aceste țări au deja picioarele în apă. Altele au suferit secete, inundații, cicloane. Altele se întreabă cum ar trebui să obțină dezvoltarea economică atunci când sectoarele tradiționale precum agricultura sunt amenințate sau când valurile de căldură îngreunează viața sau activitățile.

Lucrurile iau un unghi cu totul nou atunci când victimele și cei care au cauzat aceste fenomene ajung să vorbească între ei”, notează ziarul german.

Dacă comunitatea internațională nu reușește să adopte măsuri comune, ar putea apărea conflicte grave, avertizează fostul ministru de externe britanic William Hague în The Times:

„O lume fără acorduri credibile și fără măsuri de protecție a climei va fi o lume mai fracturată, mai divizată și mai periculoasă”, spune oficialul.

 Opoziția economiilor emergente

India și-a propus obiectivul neutralității carbonului până în 2070 iar La Repubblica explică de ce anunțul este de fapt un refuz față de Occident:

„Ar fi prea simplu să-l minimizăm ca fiind manifestarea naționalismului care vrea să marcheze puncte acasă, aruncând cu pietre în Europa și America. Atitudinea este de asemenea, rodul unei strategii înrădăcinate în secole de tensiuni sângeroase, violente și nerezolvate între noile puteri economice răsăritene și foștii lor colonizatori.

Prin anunțul său de la Glasgow, prim-ministrul unei țări-continent de 1,3 miliarde de oameni preia conducerea unui bloc emergent în lupta împotriva schimbărilor climatice, în care țările în curs de dezvoltare acuză ipocrizia atitudinii occidentale”.

France Info remarcă faptul că „în timp ce șefii de stat și prim-miniștrii soseau luni în valuri, președintele turc Recep Tayyip Erdoğan anunța în ultimul moment că va absenta, oficial din motive de securitate”. O absență combinată cu cea a omologilor săi rus și chinez. „Cele trei țări sunt totuși printre cei mai mari poluatori”, subliniază France Info.

„COP26 are loc, desigur, la Glasgow, dar toți ochii sunt ațintiți asupra Beijingului”, notează și L’Express. „Cel mai mare emițător de CO2 din lume, China este responsabilă pentru un sfert din emisiile de gaze cu efect de seră ale planetei”.

Un (nou) acord privind opprirea defrișărilor

Le Figaro pune accentul pe acordul internațional împotriva defrișărilor.

”Defrișările fac ravagii - mai puțină pădure înseamnă mai puțin carbon captat în atmosferă. Ca să nu mai vorbim că defrișările cresc și emisiile din păduri, care eliberează carbon atunci când lemnul este ars, de exemplu. Un raport recent Unesco a indicat recent că, de la începutul mileniului, zece păduri emblematice de pe planetă emit mai mult CO2 decât captează”, amintește Le Figaro

”Țările semnatare, care găzduiesc peste 85% din pădurile planetei, se angajează să „lucreze colectiv pentru a opri și inversa tendința de defrișare și degradare a terenurilor până în 2030, asigurând în același timp dezvoltarea durabilă și promovând transformarea rurală incluzivă”, relatează Financial Times.

”Cu toate acestea, modul în care va fi implementat angajamentul rămâne incert. Este un prim pas esențial, deși nu se precizează cum vor fi evaluate progresele și ce se va întâmpla dacă țările nu-și vor pune promisiunile în aplicare”.

Și, după cum atrage atenția The New York Times, promisiunile anterioare de a pune capăt defrișărilor nu s-au respectat. Un plan al Națiunilor Unite anunțat în 2017 a fost primit cu angajamente similare.

Un acord din 2014 pentru a pune capăt defrișărilor până în 2030, prin ”Declarația de la New York privind pădurile”, stabilea obiective similare, însă fără mijloace pentru a le atinge, iar defrișările au continuat. La fel se va întâmpla și de această dată,  prezic unii ecologiști.

„Acordul actual permite încă un deceniu de distrugere a pădurilor și nu este obligatoriu”, a spus Carolina Pasquali, director executiv al Greenpeace Brazilia. „Între timp, Amazonul este deja la limită și nu poate supraviețui defrișărilor din următorii ani”.

Susținătorii noului angajament subliniază însă că acesta mărește numărul de țări partenere și vine cu pași specifici pentru salvarea pădurilor, scrie The New York Times. (Surse: Toute L’Europe, Courrier International, Eurotopics).