Play
Ascultă RFI Romania
Play
Ascultă RFI France
Ascultaţi


Polonia-Belarus, o criză europeană

migranti_belarus_polonia.png

Migranți din Orientul Mijlociu la granița Poloniei cu Belarus
Sursa imaginii: 
Leonid Shcheglov Belta/AFP/File via rfi.fr

Polonia face față cu greu asaltului migrator de la granița cu Belarus, dar continuă să respingă ajutorul din partea altor state și a UE. În același timp, comentatorii par să ajungă la o concluzie: această criză este una europeană.

Și totuși, cum ajung migranții în Europa? Deutsche Welle (DW) spune că majoritatea sunt originari din Irak, dar provin și din Siria, Congo sau Camerun.

În prezent, principalele puncte de plecare sunt trei orașe din regiunea kurdă a Irakului: Irbil, Shiladze și Sulaymaniyah.

Se pare că Ambasada Belarusului din Irbil se ocupă de vize. Cu toate acestea, un agent de turism din Bagdad a declarat pentru DW că ambasada a „externalizat cererile de viză către o serie de agenții de turism”.

DW mai precizează că în prezent compania națională din Belarus, Belavia, închiriază avioane chiar din Uniunea Europeană. Miniștrii de externe ai UE doresc să restrângă această practică și iau în considerare sancțiuni.  

Cel mai important centru european pentru închirierea avioanelor este Irlanda. Companiile din această țară dețin mai mult de jumătate din aeronavele închiriate din lume. Unele continuă să închirieze avioane către Belavia, care sunt folosite pentru a transporta migranți la granița UE.  

Ministrul de externe al Irlandei, Simon Coveney, a spus că sprijină sancțiunile, dar numai pe cele care vizează viitoarele contracte de închiriere, nu și pe cele actuale.

Săptămânalul polonez Polityka consideră că ”Imaginile care vin de pe ambele părți ale graniței îndreptățesc cele mai proaste prognoze: Alexander Lukașenko a decis să trimită nu zeci sau sute, ci mii de oameni în grupuri organizate pentru a otrăvi situația și, eventual, a provoca o baie de sânge.” (sursa: Courrier International)

 

Varșovia trimite acuzații către Kremlin

”Polonia îl vede pe Putin în spatele șantajului la graniță”, titrează Politico.  

”Prim-ministrul polonez Mateusz Morawiecki s-a grăbit să-l numească pe Putin drept păpușarul din spatele a ceea ce Varșovia consideră o formă de război hibrid. În mod crucial, Polonia se bucură de un sprijin larg. Ministrul german de interne Horst Seehofer a cerut solidaritatea UE și a arătat, de asemenea, cu degetul spre Moscova”.

Totuși, notează Politico, ”Varșovia a refuzat până acum să permită agenției europene Frontex să acceseze zona restricționată în care au murit deja mai mulți migranți, spunând că nu are nevoie de asistență”.

Pentru revista franceză L´Express, criza dezvăluie slăbiciunile Europei. Regimul Lukașenko lovește exact acolo unde doare mai tare pentru Uniunea Europeană: absența, de ani de zile, a unei politici comune de azil. Comisia Europeană a sperat că această criză de la limitele estice ale UE va relansa negocierile pentru Pactul privind migrația și azilul, blocate din 2020.

Aceasta prevede  așa-numita solidaritate à la carte: un stat membru care refuză să accepte solicitanți de azil va trebui să se ocupe de un anumit număr de expulzări pentru cei respinși.  Această propunere este refuzată de Polonia și de celelalte țări ale grupului Visegràd, Ungaria, Republica Cehă și Slovacia”,

 

Cât timp îi va lua Europei să înțeleagă?

În timp ce ziarul neerlandez De Volkskrant deplânge faptul că  „UE s-a lăsat pradă șantajului. Când vine vorba de politica de azil, guvernele se tem să nu fie pedepsite de alegători, motiv pentru care nimeni nu a susținut o politică de migrație umană și funcțională în ultimii ani - ceea ce Lukașenko poate exploata acum.

Cât timp UE nu preia controlul, astfel de drame umanitare se vor întâmpla în continuare, iar UE va rămâne vulnerabilă la jocurile geopolitice condamnabile purtate de oameni precum Lukașenko”, mai scrie ziarul din Țările de Jos. (sursa Eurotopics)

„Kremlinul profită de criză pentru a evidenția rezultatele dezastruoase ale politicilor occidentale bazate pe criteriile intervenției umanitare și exportului democrației”, atrage atenția și publicația italiană Avvenire.

”Atât Lukașenko, cât și Putin știu însă foarte bine că UE nu se va lăsa șantajată și nu va ușura sancțiunile împotriva Belarusului, impuse după alegerile trucate din 2020 și deturnarea zborului Atena-Vilnius.” (Sursa: Eurotopics).

”Dar oare chiar Uniunea Europeană nu a învățat nimic?” – se întreabă Die Welt.

”Când Vladimir Putin a bombardat Siria în 2015, iar președintele turc Recep Erdogan i-a trimis pur și simplu în Europa pe refugiații sirieni, UE, condusă de Angela Merkel, a lăsat lucrurile să-și urmeze cursul.

Împingerea a devenit atât de puternică încât statul german a pierdut controlul - și, ca urmare, forțele antieuropene s-au întărit în toată Europa, iar Marea Britanie a părăsit UE.

Acum Polonia și-a luat în propriile mâini apărarea graniței sale de est. Ar fi mai uman să nu faci nimic – și să continui să lași oamenii să devină pioni în jocul perfid al unui dictator? UE ar trebui să înțeleagă că Polonia îi face o favoare.” (Sursa: Eurotopics)

 
Revista presei internaționale din 11 noiembrie 2021