Cum ar putea Lukașenko să schimbe atitudinea europenilor față de migrație

Revista americană Foreign Policy vede în criza de la frontiera Polonia-Belarus un semn prevestitor al viitorului.

Șocați de criza migrației din 2015 și 2016, liderii europeni se tem că acest coșmar distopic de la granița cu Belarus prefigurează o nouă normalitate într-o lume marcată de intensificarea dezastrelor climatice, sărăcie persistentă, conflicte și dictatori încăpățânați dornici să submineze democrația europeană.

Polonia și Lituania au activat pârghii legale și birocratice pentru pentru a gestiona situația.

Ambele state au declarat stări de urgență, interzicând călătoriile neautorizate pe o rază de 3 mile de granița cu Belarus, permițând organelor de ordine să ia măsuri suplimentare „mentale” și „fizice” pentru a preveni intrarea migranților și legalizând detenția pe perioadă nedeterminată a acestora.

O fereastră către viitorul Occidentului

Activiștii pentru drepturile omului de pe teren au fost însă martori la abuzuri, bătăi și detenție arbitrară.

Și, în timp ce Lituania a permis jurnaliştilor şi organizaţiilor neguvernamentale să intre în zona de frontieră şi a aprobat pachete umanitare pentru migranţii respinşi, Polonia a optat pentru o linie mai dură.

Criza s-a calmat în ultimele zile. Dar ultimele trei luni au oferit Europei – și lumii – o fereastră către capcanele dominante ale politicii migrației.

Politicienii și activiștii sunt în general de acord că trebuie făcute schimbări urgente, dar sunt în dezacord  cu privire la ceea ce trebuie să fie schimbat.

Un expert american în migrație citat de FP avertizează că fenomenul lagărelor, cu migranții stând în corturi la granițele marilor națiuni occidentale, la cheremul naturii dar și al unor actori necinstiți, va deveni mai acut.

Pe măsură ce fluxurile de migranți sunt blocate și granițele devin tot mai militarizate, vom vedea mai multe tabere și suferințe în vecinătatea Occidentului”, spune expertul.

Cercetătorii estimează că până la un milion de migranți pe an vor încerca să intre în Europa. Iar UE și alte democrații occidentale nu par pregătite.

Un capriciu al istoriei

Newsweek crede că acțiunea patronată de Lukașenko va schimba atitudinea Europei față de migrație.

Scenele tulburătoare petrecute de-a lungul graniței Poloniei cu Belarus au transformat problema migranților ilegali în muniție politică.

Imigrația a devenit o problemă în continuă creștere, iar dezbaterea pasională din jurul ei îi dezbină pe europeni.

Această dezbatere a atins apogeul în 2015-2016, când Angela Merkel a deschis unilateral granițele țării sale.

Pe măsură ce ilegalii au devenit legali, divizarea între europeni a devenit mai intensă. Pe când o cultură primitoare apărea în Germania, gardurile se ridicau în jurul Ungariei.

Acum, Lukașenko i-a exploatat pe migranții ilegali, pioni într-un joc tactic împotriva UE.

I-a folosit și pentru a câștiga bani, deoarece agenția de turism deținută de stat din Belarus a perceput între 1.800 și 12.000 de dolari pe migrant și comercianții locali i-au jecmănit, ajungând să le ceară și 1.000 de dolari pentru o cameră de hotel.

Poate că Lukașenko a sperat și la o mită, așa cum europenii au plătit Turciei și Libiei.

Din fericire, hotărârea Poloniei și a UE l-a determinat pe Lukașenko să dea înapoi.

Ilegalii au abandonat zona de frontieră. Ei au fost înghesuiți într-un depozit gigant din Belarus - un simbolism potrivit  pentr situație – sau au fost îmbarcați în avioane către Irak.

Provocarea din Belarus va afecta semnificativ atitudinile europene față de migranți, în special cei ilegali. Și asta, în rău.

Cultura de bun venit a dispărut, cu puține posibilități de înviere. Vinovăția legată de rasism, imperialism și fascism s-a stins în favoarea hotărârii de a nu trece drept niște idioți în fața unui dictator cu chipiu de tablă.

Astfel, un incident tragic ar putea duce la o nouă soluție pe termen lung. Europenii sunt mai conștienți de necesitatea de a-și proteja granițele și de a decide democratic componența populației.

Faptul că este nevoie de un dictator european pentru a conduce către acest punct acasă confirmă din nou capriciile istoriei, conchide Newsweek.

În sfârșit, într-un reportaj realizat în câteva localități de frontieră din Polonia, Der Spiegel constată că refugiații din zona de excludere îi divizează profund pe localnici.

Cu mii de migranți care încearcă să treacă în țară din vecina Belarus, estul Poloniei a devenit epicentrul unei crize internaționale. Situația îi împarte pe localnici, unii făcând tot ce pot pentru a-i ajuta pe refugiați, iar alții făcând tot ce le stă în putință pentru a-i ține departe.

Dar criza împarte și societatea poloneză, creând o falie între cei care au bune intenții față de refugiați și cei care ar dori să-i vadă dispărând cât mai repede posibil.