Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Criza din Ucraina: Occidentul, în situația de a aștepta deciziile lui Putin

putin.jpg

Vladimir Putin
Vladimir Putin
Sursa imaginii: 
AP/Sergei Ilyan

Miniștrii europeni de externe s-au reunit luni la Bruxelles, pentru a încerca să ofere un răspuns comun la criza ucraineană. Un schimb la care a participat omologul lor american Antony Blinken. Ipoteza unei intervenții rusești în Ucraina pare din ce în ce mai tangibilă, iar comentatorii evaluează opțiunile Occidentului.

Les Echos observă că Statele Unite iau măsuri de precauție. Departamentul de Stat al SUA a ordonat evacuarea familiilor diplomaților săi staționați la Kiev .
Londra a anunțat retragerea unei părți din personal de la ambasada sa de la Kiev. Australia urmează exemplul.

În acest climat tensionat, NATO a anunțat că pune forțele în așteptare și trimite nave și avioane de luptă pentru a-și consolida apărarea în Europa de Est împotriva activităților militare ale Rusiei la granițele Ucrainei. O inițiativă militară la care dorește să i se alăture Australia, cu scopul de a „dezamorsa” tensiunile”, potrivit ministrului australian de externe.

Pentru L'Obs, tensiunea a mai crescut cu un pas, după ce Ucraina a declarat duminică, 23 ianuarie, că va dezmembra orice grup pro-rus, după acuzațiile britanice la adresa Moscovei, potrivit cărora aceasta din urmă încearcă să impună un lider pro-rus la Kiev, pe fondul tensiunilor de la granița cu Ucraina.

De ce este reticentă Germania

Le Figaro vorbește despre criticile la adresa atitudinii ambigue a Germaniei.

Recentele remarci ale șefului Marinei Germane de minimalizare a pericolului unei intervenții ruse au provocat un incident diplomatic cu Kievul, care s-a declarat „dezamăgit”.

În ciuda demisiei forțate de sâmbătă seara, a șefului marinei germane, la 24 de ore de la difuzarea acestor declarații făcute în India, afacerea stânjenește guvernul lui Olaf Scholz care, de la venirea la putere, s-a chinuit să-și convingă partenerii de poziția sa fermă în raport cu Rusia”.

 

După cum observă Der Spiegel, guvernul german subliniază coordonarea strânsă cu Statele Unite.

Dar există opinii diferite între aliați cu privire la care ar trebui să fie prețul pe care Rusia îl va plăti în cazul unei acțiuni militare.

De exemplu, aliații discută despre posibilitatea de a exclude Rusia din sistemul internațional de plăți SWIFT, o mișcare care ar scoate practic Moscova de pe piața globală.

Aceasta ar duce la oprirea tuturor plăților dintre companiile rusești și cele germane.

Dar ceea ce îngrijorează cel mai mult Berlinul este posibila oprire a livrărilor de combustibil către Germania, câtă vreme nu se vor mai putea face plăți. Această eventualitate ar crește și mai mult prețurile deja ridicate la combustibil.

De asemenea, este îndoielnic cât de repede ar putea fi găsite alternative.
În teorie, Germania ar putea obține și gaze naturale lichefiate din SUA, Africa sau Orientul Mijlociu. Există gaze disponibile, dar nu există terminale portuare germane unde navele ar putea andoca.

Gazul ar trebui să treacă prin fabrici din Țările de Jos, Polonia sau Italia”.

 

Newsweek avertizează că Rusia ar putea lansa noi atacuri cibernetice.

Potrivit unei note a companiei Intel, „Rusia menține o gamă de instrumente cibernetice ofensive pe care le-ar putea folosi împotriva rețelelor americane . Capacitatea Rusiei de a conduce atacuri cibernetice perturbatoare sau distructive rămâne, probabil, foarte ridicată”.

Nota a generat deja reacții din partea experților și foștilor oficiali, dintre care unii și-au exprimat îngrijorarea că ar putea izbucni o conflagrație la scară mai largă.

Iar ziarul italian La Stampa citat de Eurotopics, consideră că „există un singur „comutator pornire-oprire” în această criză. Și acesta se află la Kremlin. (...) Vladimir Putin a reușit să pună Kievul, Washingtonul și Bruxelles-ul în situația de a aștepta deciziile sale. Deci riscă puțin sau nimic. Demararea unui dialog strategic bilateral cu SUA este deja o victorie. Dar Putin este singurul actor care are mână liberă.”

 
Revista presei internaționale din 25 ianuarie 2022