Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


În criza ruso-ucraineană, diplomația încă mai are o șansă

2022-01-23t035956z_2091325075_rc2r4s9cth1r_rtrmadp_3_ukraine-crisis-usa.jpg

Președintele american Joe Biden ține o întâlnire pe tema crizei Rusia-Ucraina, la Camp David, în Maryland (arhivă, 25 ianuarie 2022)
Sursa imaginii: 
Casa Albă / REUTERS

Este concluzia mai multor analiști din presa internațională, care văd încă războiul ca fiind evitabil. Și aceasta, în pofida unor dezvoltări îngrijorătoare în regiune .

După cum constată The New York Times, temerile cu privire la o invazie rusă în Ucraina sunt în creștere, dar opțiunile diplomatice rămân.

În următoarele câteva zile se așteaptă ca administrația Biden și NATO să răspundă, în scris, solicitărilor de anvergură ale domnului Putin. Cea mai grea problemă dintre toate este cererea domnului Putin ca Ucraina să-și inverseze „deriva” către Occident. Aceasta este o chestiune de sentiment național, iar sondajele arată că, în anii de la capturarea Crimeei de către Rusia în 2014, ucrainenii au devenit mai dornici ca niciodată să se alăture alianței occidentale.

Este posibil ca scopul lui Putin în acest conflict să  fie acela de a opri Ucraina să adere la NATO și de a obține asigurarea că Statele Unite și NATO nu vor plasa niciodată arme ofensive care amenință securitatea Rusiei, pe teritoriul ucrainean.

Pe aceste două probleme, s-ar părea, există spațiu de negociere. În timp ce Statele Unite susțin că nu vor abandona niciodată politica NATO a „ușilor deschise”, realitatea este clară: Ucraina este atât de coruptă și înțelegerea sa asupra democrației este atât de slabă, încât nimeni nu se așteaptă să fie acceptată în NATO în următorul deceniu sau în două”, scrie The New York Times.

 

O soluție diplomatică este la îndemână, afirmă și un articol din Financial Times:

Se va recunoaște că Ucraina nu se va alătura NATO, dar că țărilor li se va permite în continuare să aplice  - deși nu au mai rămas țări serioase pe lista potențialilor noi membri. În plus, cele două părți vor conveni asupra măsurilor de consolidare a încrederii.

Acestea sunt deja pe masă, iar Consiliul NATO-Rusia a fost resuscitat. De asemenea, SUA au nevoie de Rusia pentru a pune capăt atacurilor cibernetice și interferențelor în democrațiile americane și europene. Moscova a luat deja măsuri pentru a închide Revil, o rețea majoră de hacking cu sediul în Rusia” , amintește cotidianul britanic.

 

Un avertisment ”întunecat” al lui Boris Johnson

Daily Mail titrează că prim ministrul britanic Boris Johnson ar fi sugerat că Marea Britanie ar putea trimite trupe de luptă pentru a înfrunta Rusia, pe fondul temerilor de invazie a Ucrainei.

Făcând o declarație în Camera Comunelor, dl Johnson a avertizat că, dacă „se va întâmpla ceea ce e mai rău” în Ucraina, rezistența țării „ar fi tenace, iar vărsarea de sânge, comparabilă cu primul război din Cecenia sau cu Bosnia”.

El a adăugat că  „Armata britanică conduce grupul de luptă NATO în Estonia și, dacă Rusia invadează Ucraina, am căuta să contribuim la orice noi desfășurări NATO pentru a ne proteja aliații din Europa”.

 
Pe această temă, ziarul francez Les Echos vede o ”dramatizare totală din partea Londrei în criza ucraineană”, în timp ce Parisul recomandă evitarea călătoriilor neesențiale în țară, iar Moscova denunță „exacerbarea tensiunilor” de către NATO. În orice caz, mesajul premierului Boris Johnson a fost unul ”întunecat”, apreciază ziarul francez.

 

Pentru Libération, ”într-o lume dezorientată de o pandemie nesfârșită, acest tropăit de cizme de pe ambele părți ale graniței Ucrainei, în inima Europei, pare venit dintr-un alt timp.

Și totuși, există într-adevăr posibilitatea unui război, unul dintre cele mai importante văzute pe Bătrânul Continent, de la al Doilea Război Mondial. Este inevitabil? Nu, chiar dacă nimic nu-l poate exclude. Toate părțile interesate ar avea multe de pierdut”.

Potrivit corespondentului special al ziarului  în regiunea celor trei granițe (Rusia, Ucraina, Belarus), ”ucrainenii rămân foarte sceptici cu privire la perspectiva unei invazii ruse”.

 

Și tot în Franța, L’Express titrează: ”În fața lui Putin, Franța trebuie să preia conducerea Europei puternice”.

 Odată cu președinția UE, Emmanuel Macron trebuie să-i reunească Cei 27 și să facă din ”Europa puternică” o realitate. Este indispensabil pentru a-i face față lui Vladimir Putin.

În dimineața zilei de 24 ianuarie, în timp ce Londra și Washington trimiteau muniție la Kiev, punându-și trupele în alertă în timp ce lansau evacuarea cetățenilor lor, Bruxelles-ul  întocmea „un nou pachet de ajutor financiar pentru Ucraina, constând în împrumuturi și granturi de urgență”, de 1,2 miliarde de euro, care vor trebui aprobate de Consiliu și Parlament și, prin urmare, nu vor fi finalizate timp de câteva săptămâni.

Nu este suficient pentru a zgudui Kremlinul și pe cei 100.000 de soldați ai săi deja adunați lângă Ucraina.

De la începutul tensiunilor de la sfârșitul anului 2021, Moscova și-a făcut obiceiul de a sări peste Europa și de a negocia direct cu Statele Unite. Desigur, Washingtonul înțelege să împărtășească anumite informații celor douăzeci și șapte, dar adesea cu întârziere de câteva zile.

Drept urmare, diplomația europeană apare depășită de evenimente”. 

 
Revista presei internaționale din 26 ianuarie 2022