Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Africa, celălalt punct fierbinte al lumii. Plus: de ce Germania nu înarmează Ucraina?

2022-01-24t125906z_80812491_rc2n5s9kgptd_rtrmadp_3_burkina-security.jpg

Oameni strânși în jurul unui vehicul aparținând președinției după ce președintele Burkina Faso, Roch Kabore, a fost reținut într-o tabără militară (arhivă, 24 ianuarie 2022)
Sursa imaginii: 
REUTERS / Vincent Bado

Europa de Est nu reprezintă singura regiune a lumii marcată acum de tensiuni și instabilitate. Africa rămâne în centrul preocupărilor presei internaționale. În timp ce, în legătură cu estul Europei, comentatorii caută explicații pentru refuzul Germaniei de a trimite armament Ucrainei.

După cum notează Le Monde, Burkina Faso a fost în această săptămână scena unei lovituri de stat, la fel ca Mali și Guineea în ultimele luni.

Instabilitatea politică nu este unică în această parte a Africii. Dar se manifestă, în Sahel, într-un context marcat atât de declinul statelor, de înaintarea islamului jihadist, cât și de punerea sub semnul întrebării a influenței franceze”.

Iar ziarul pune sub semnul întrebării strategia franceză de intervenție în Sahel, menită să ajute statele din regiune să se consolideze, pentru a asigura securitatea populațiilor împotriva terorismului.

La nouă ani de la începerea intervenției militare, zonele controlate de jihadiști s-au extins, statele au continuat să se prăbușească și furia împotriva prezenței franceze a continuat să crească. Dar coborârea în iad a Africii de Vest nu este deloc un fenomen exogen. Dacă Franța își are partea ei de vină, dacă Europa se putea mobiliza mai mult, dacă Națiunile Unite ar fi trebuit să fie mai atente, ei bine, responsabilitatea pentru haos este în primul rând a liderilor africani înșiși.

La 60 de ani de la decolonizare, ei nu au reușit să construiască un model politic și de dezvoltare adaptat specificului societăților lor. Atitudinea juntei aflate la putere din Bamako, care își continuă oficial cooperarea cu armata franceză în timp ce sprijină demonstrațiile de stradă antifranceze și primește  luptători din grupul privat rusesc Wagner, este o ilustrare în acest sens.

Cât despre puciul din Burkina Faso, acesta se explică în mare măsură prin corupția intensă care îi privează pe soldații trimiși pe front împotriva jihadiștilor de echipamente, muniție și chiar alimente esențiale”.

 

Le Figaro observă că această lovitură militară ”a fost dorită de unii și nu este o surpriză pentru nimeni. Luni au putut fi văzute procesiuni de civili, cântând gloria militarilor dislocați în capitala Ouagadougou.

Răscoala din cazarma din Burkina vine a doua zi după noi demonstrații, interzise și reprimate, cu locuitori exasperați de neputința autorităților de a face față războiului purtat de islamiștii înarmați”.

 

Courrier International scrie că presa daneză se întreabă despre motivele care au determinat guvernul din Mali să ceară întoarcerea acasă a celor circa o sută de soldați trimiși în cadrul Operațiunii Barkhane. Unii o văd drept consecința unei lupte dintre Paris și regimul malian, alții văd mâna Moscovei.

Ziarul Politiken se întreabă ce va face Copenhaga, în cele ce urmează. ”Putem presupune că danezii vor păstra o prezență discretă și că nu se vor gândi să părăsească baza militară, unde arborează de aproximativ o săptămână steagul național roșu cu cruce albă, aproape orașul Menaka”.

Însă un expert de securitate citat de ziarul Berlingske se așteaptă ca regimul malian să formuleze din nou cereri de acest tip, pe măsură ce cooperează din ce în ce mai mult cu Rusia. „Când un regim începe să coopereze cu rușii, asta ne aduce într-o dilemă. Pentru că atunci este capabil să adopte o poziție mult mai independentă și mai critică față de UE și coaliția condusă de Franța”.

 

Reticențele Berlinului în report cu Rusia și Ucraina

Pe plan est-european, Newsweek relatează despre avertismentul președintelui Joe Biden privind cea mai mare invazie „de după al doilea război mondial”

De asemenea, publicația notează că ministrul german al Apărării, Christine Lambrecht, a acceptat  o cerere din partea Forțelor Armate ale Ucrainei (APU) pentru căști.

Dar de ce Berlinul blochează livrările de arme către Kiev? Iată întrebarea din titlul unei analize publicate de revista franceză L’Express.

În cadrul unei conferințe de presă comune cu cancelarul Olaf Scholz în capitala Germaniei, marți seară, Emmanuel Macron a insistat să sublinieze „unitatea foarte mare” dintre cele două țări cu privire la criza ucraineană. Și ambii au pledat pentru continuarea „dialogului” cu Vladimir Putin – vineri este programată o întâlnire online între președinții francez și rus.

Această poziționare amintește de cea a fostului cancelar Helmut Schmidt, care spunea: „Mai bine să negociezi 100 de ore pentru nimic decât să tragi un minut”.

Cauza este cunoscută: Partidul Social Democrat (SPD) este împărțit asupra modului de abordare cu Vladimir Putin, la fel ca societatea germană, încă marcată de Ostpolitik, apropierea de Est făcută în anii 1970 de cancelarul Willy Brandt.

La aceasta se adaugă dependența puternică a Germaniei de gazul rusesc (51% din importuri) și teama că Kremlinul va închide robinetul. Printre riscuri: renunțarea la gazoductul Nord Stream 2, care ar trebui să îi permită să importe și mai mult gaz rusesc fără a trece prin Ucraina...

 
Revista presei internaționale din 27 ianuarie 2022