Play
Ascultă RFI Romania
Play
Ascultă RFI France
Ascultaţi


Comisia aprobă gazul și nuclearul ca investiții ”verzi”, dar opoziția se menține în cadrul blocului

nuclear.png

Turnuri de răcire ale centralei nucleare Grohnde, Germania, 29 decembrie 2021
Sursa imaginii: 
AP - Julian Stratenschulte via rfi.fr

După luni de discuții aprinse și dezacorduri profunde între statele membre și între experți, Comisia a adoptat în cele din urmă actul prin care clasifică gazul și nuclearul drept „energii de tranziție”.

Chiar și în cadrul Colegiului Comisarilor, discuțiile au fost dificile între taberele  „pro” și „anti” nuclear, dezvăluie Le Point.

Thierry Breton, comisar pentru piața internă, care nu se definește ca un „pro” nuclear de neclintit, consideră totuși esențial ca energia nucleară să fie acceptată pentru atingerea obiectivului neutralității carbonului în 2050.

Între proiectul propus spre consultare pe 31 decembrie și actul - delegat publicat în final miercuri, 2 februarie, sunt puține modificări. Germanii obțin însă suprimarea obiectivelor intermediare în ceea ce privește centralele pe gaz.

Se ceruse utilizarea a cel puțin 30% gaze cu emisii reduse de carbon de la 1 ianuarie 2026 și cel puțin 55% de la 1 ianuarie 2030. De acum înainte, centralele pe gaz vor trebui să funcționeze cu gaze cu emisii scăzute de carbon din 2035.

Germania și-a stabilit însă obiectivul de a opri centralele pe cărbune în 2030, în loc de 2038, așa cum era planificat sub cancelarul Merkel.

Pentru a atinge neutralitatea carbonului până în 2050, Franța va lua o altă cale prin îmbunătățirea și relansarea flotei sale nucleare. Nicio modificare în acest punct: actul delegat al Comisiei prevede o limită de timp pentru construcția de noi centrale nucleare de a treia generație.

Le Monde notează că textul, criticat de multe ONG-uri, ar trebui să contribuie la mobilizarea fondurilor private pentru activități care reduc emisiile de gaze cu efect de seră.

Bruxelles afirmă că energiile regenerabile, care rămân o prioritate a politicii europene, nu vor putea, pe cont propriu, să răspundă cererii în creștere de energie electrică, din cauza producției lor intermitente. De aici și necesitatea, pe o bază tranzitorie, de a încuraja și investițiile în resurse stabile și controlabile.

Însă nu doar doar activiștii pentru schimbările climatice au rezerve în ce privește energia nucleară, atenționează Deutsche Welle. De asemenea, un grup de experți care consiliază UE în această problemă și-a făcut cunoscută îngrijorarea față de „impactul asupra mediului care poate rezulta”, de exemplu, în cazul unui accident nuclear.

Construirea de noi centrale nucleare ar dura, de asemenea, prea mult pentru a contribui la obiectivele de neutralitate pentru 2050, cred ei.

 

Spre o super-majoritate de blocaj?

The Washington Post transmite că Bruxelles și-a apărat planul, numindu-l, printre altele, „un mijloc pentru un scop”. Confruntat cu întrebările din partea presei dacă această mișcare a subminat credibilitatea Europei în privința climei, Mairead McGuinness, comisarul european responsabil pentru serviciile financiare, a declarat că „credibilitatea comisiei este de fapt sporită, prin aceea că face ceva dificil, dar necesar”.

Dezbaterea despre cum să păstrăm luminile aprinse în timpul tranziției către energia regenerabilă are loc în întreaga lume.

În Statele Unite, președintele Biden a promis că va realiza tranziția de la energia fosilă și va folosi energia nucleară ca un pas către electricitatea cu emisii zero.

În Europa, reacția împotriva clasificării gazelor și nuclearului vine în timp ce continentul este zdruncinat de o criză energetică, în timp ce resimte un impuls major și pentru a aborda schimbările climatice.

Și Reuters remarcă faptul că regulile vin într-un moment în care  Europa se confruntă cu creșterea prețurilor la energie și cu preocupările legate de dependența sa de gazul rusesc, pe fondul tensiunilor de la granițele Ucrainei.

Dar aceste reguli s-au confruntat cu o opoziție pe mai multe fronturi, inclusiv din partea militanților, a experților consilieri, a unor investitori și a unor țări.

Această dezbatere reflectă diviziuni mai largi între guverne cu privire la calea de a îndeplini obiectivul UE de zero emisii nete până în 2050.

Țările UE și Parlamentul European au la dispoziție patru luni pentru a putea bloca regulile, ceea ce ar putea fi făcut de o super-majoritate de 20 din cele 27 de țări UE - un prag văzut ca puțin probabil - sau de o majoritate a parlamentarilor.

Parlamentarii verzi au declarat miercuri că vor încerca să strângă cele 353 de voturi necesare blocării propunerii și că au deja aproximativ 250 de voturi.

Agenția France Presse (AFP) amintește că șeful Băncii Europene de Investiții declara luna trecută că instituția ar putea să nu țină seama de taxonomia blocului, având în vedere opoziția larg răspândită față de gaz și nuclear în rândul investitorilor verzi.

 
Revista presei internaționale din 3 februarie 2022