Occidentul vrea să scape rapid de dependența energetică față de Rusia

Decizia SUA deschide un nou front în eforturile de a izola Rusia de economia globală, în urma măsurilor de a impune sancțiuni băncilor cheie rusești, oficialilor guvernamentali de rang înalt și oligarhilor, precum și băncii sale centrale, notează Financial Times.

Dar o interdicție a importurilor din SUA și Marea Britanie va fi mult mai puțin perturbatoare pentru piețele globale decât un embargo internațional complet, deoarece doar o mică parte din transporturile rusești sunt destinate acestor două piețe.

National Public Radio informează că după discursul lui Biden, un oficial înalt de la Casa Albă a declarat că administrația Biden intenționează să continue să lucreze cu marii consumatori de energie pentru a lua în considerare eliberarea mai multor rezerve de urgență – și va continua să îndemne producătorii de petrol cu ​​capacitate neutilizată să producă mai mult .

Oficialul a spus că Statele Unite și aliații trebuie să reducă dependența de combustibilii fosili și să accelereze tranziția către surse regenerabile de energie, astfel încât să evite acest tip de situație în viitor.

Europa intenționează să reducă importurile de gaze rusești cu 66% în acest an, titrează CNN.

Totuși, liderii UE au precizat în această săptămână că blocul nu se poate alătura Statelor Unite în interzicerea petrolului rusesc, din cauza impactului pe care l-ar avea asupra gospodăriilor și întreprinderilor care se confruntă deja cu prețurile record la combustibil și încălzire. Europa își obține mult mai multă energie din Rusia decât Statele Unite sau Regatul Unit.

”Fără gaz pentru a produce energie electrică, există încă riscul unei utilizări sporite a cărbunelui, o energie care este și mai dăunătoare pentru climă”, avertizează însă Le Monde.

”Calea abruptă a UE către neutralitatea carbonului în 2050 trece, în schimb, printr-o abandonare treptată a combustibililor fosili (petrol, gaz, cărbune) și o extindere masivă a energiilor regenerabile (eoliană, solară, biomasă, hidroenergie)”.

Pentru iarna viitoare, perspectiva sancțiunilor creează însă o „incertitudine considerabilă cu privire la aprovizionarea cu gaz rusesc”.

Prețul unei vieți în libertate și dreptate

Există un preț al libertății, crede publicația germană Tagesschau, citată de Eurotopics:

„Și acesta trebuie plătit cât mai curând posibil. Altfel, un miliard de euro va continua să curgă în vistieria de război a lui Putin în fiecare zi. Experții în energie și economie spun că acest lucru este fezabil, deși ar fi costisitor pentru toți cetățenii și întreprinderile – poate chiar foarte scump. Dar de la invazia rusă trebuie să fie clar pentru toată lumea că o viață trăită în libertate și dreptate nu vine gratis. Oamenii din Ucraina arată în prezent lumii că sunt chiar pregătiți să plătească cel mai mare preț pentru libertate: viețile lor. Și ne facem griji dacă în casele noastre nu va fi la fel de cald iarna viitoare sau dacă benzina va deveni și mai scumpă?”

Daily Telegraph avertizează împotriva impunerii premature a embargourilor:

„Oamenii din Occident sunt îngroziți de ceea ce se întâmplă în Ucraina, dar cât de multă perturbare a vieții lor sunt pregătiți să suporte pentru a-și demonstra îngrijorarea?

Este posibil să găsim alternative, dar va dura, presupunând că alți producători sunt gata să intre în joc. Un embargo asupra petrolului rusesc ar avea un impact masiv asupra economiei globale. Pericolul suplimentar este că o astfel de mișcare întărește narațiunea internă a lui Putin conform căreia Occidentul s-a împotrivit Rusiei.”