Care sunt adevăratele efecte ale sancțiunilor impuse Rusiei de către Occident?

Potrivit Financial Times (FT), economia Rusiei se va micșora cu 10% în acest an, deoarece războiul din Ucraina și sancțiunile occidentale provoacă cea mai profundă recesiune de la începutul anilor 1990, potrivit Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare.

Instituția apreciază că Produsul intern brut al Rusiei se va stabiliza în 2023 și va avea o creștere foarte scăzută pe termen lung, deoarece cumpărătorii reduc achizițiile de petrol și gaze rusești, investitorii străini evită țara și tinerii ruși educați emigrează. Dar sistemul său financiar a rezistat până acum șocului măsurilor de retorsiune ale Occidentului.

 Dar potrivit economistului-șef al BERD, citat de FT, ”ceea ce va afecta mai mult Rusia este creștere zero de anul viitor și creșterea foarte scăzută pe termen lung.”

Și experții citați de National Public Radio (SUA) opinează că sancțiunile au avut un impact dramatic asupra economiei ruse când vine vorba de valoarea rublei și vânzările de obligațiuni și active, dar nu este sigur că acestea vor întoarce tancurile, mai ales când există „un actor angajat precum președintele rus Vladimir Putin, cu un plan de a invada o țară și de a-i distruge potențial orașele”.

Există o „dilemă clasică”  potrivit căreia, atunci când este pusă presiune maximă asupra unei economii, în cele din urmă sunt prejudiciați oamenii obișnuiți și capacitatea lor de a opera comercial.

„Dacă conducerea regimului simte sau nu acest lucru în mod direct sau dacă îi pasă sau nu de efectele asupra populației lor este o altă întrebare”, spune un expert dând exemple precum Saddam Hussein sau Fidel Castro

Sancțiunile care-i vizează pe oligarhii ruși au fost o încercare de ataca bunurile lui Putin. Astfel, comunitatea internațională îl avertizează că nu îl va lăsa garda jos – chiar dacă poporul rus suportă acest cost.

O apărare a rublei foarte costisitoare

Fortune constată că rubla și-a revenit aproape în totalitate de la declanșarea sancțiunilor.

Înseamnă aceasta că sancțiunile nu funcționează?

După ce Occidentul a impus sancțiuni fără precedent, Banca Centrală a Rusiei a majorat ratele dobânzilor la 20%, iar Kremlinul a impus controale stricte de capital celor care doresc să-și schimbe rublele în dolari sau euro.

Este o linie de apărare monetară pe care Putin nu o poate susține mult timp, deoarece sancțiunile pe termen lung împovărează economia rusă. Pe măsură ce sancțiunile vor deprima economia rusă, economiștii spun că în cele din urmă vor împovăra și rubla. Fără aceste eforturi, moneda Rusiei ar fi aproape sigur mai slabă.

Însă recuperarea rublei ar putea fi un semn că sancțiunile în forma lor actuală nu funcționează la fel de puternic pe cât au contat aliații Ucrainei.

De asemenea, ar putea fi un semn că eforturile Rusiei de a-și susține moneda în mod artificial funcționează prin valorificarea sectorului său de petrol și gaze.

Rubla se tranzacționa la aproximativ 85 de unități pentru un dolar american, cam unde era înainte ca Rusia să-și înceapă invazia.

Totuși, Banca Centrală a Rusiei nu poate continua să crească ratele dobânzilor, deoarece acest lucru va opri în cele din urmă creditarea.

Dar exporturile de petrol și gaze ale Rusiei au continuat în Europa, precum și în China și India. Acestea au ajutat economia rusă, care este dominată de sectorul energetic.

Le Figaro vede o adevărată cortină de fier pe care Occidentul o coboară asupra Rusiei - cu, paradoxal, participarea lui Vladimir Putin.

”Când a fost expulzat din comunitatea internațională, stăpânul Kremlinului a ales să răspundă prin sfidare și izolare.

Intenționează să încaseze combustibilul în ruble și îi lasă pe apropiații săi să insinueze că nu mai are nevoie de ambasade. Bravadă contraproductivă”.

În privința efectelor sancțiunilor, ziarul francez atenționează însă că că acestea ”sunt prea masive pentru a fi calibrate fin și nu avem mijloace de comunicare cu populația rusă. Presa fiind cenzurată sub pedeapsa închisorii, cum ar putea un cetățean să pună la îndoială versiunea oficială a unui război economic total, desfășurat sub pretextul unei operațiuni militare speciale inofensive și justificate?

Putin a comis o crimă împotriva ucrainenilor și comite o alta împotriva poporului său. Suntem complici, nereușind să concentrăm sancțiunile asupra sistemului său de putere personală. Trebuie să ne temem de rezultatul pe care îl vom obține tratând cea mai mare țară din lume ca pe Coreea de Nord”, avertizează Le Figaro.