Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Genocidul de la Bucea: cei care au luat deciziile să știe la ce se expun

bucha_genocid.jpg

Cadavre într-o groapă comună săpată în grabă și lăsată neterminată după retragerea trupelor rusești din orașul Bucha, în apropiere de Kiev, Ucraina, 3 aprilie 2022
Sursa imaginii: 
AP Photo/Rodrigo Abd

Presa internațională continuă să analizeze consecințele masacrului de la Bucea: justiția internațională trebuie să acționeze imediat, iar sancțiunile internaționale să fie pe măsura faptelor comise, sunt de părere comentatorii.

Le Monde vede un punct de cotitură în războiul din Ucraina:

Descoperirea a sute de cadavre de civili ucraineni în vecinătatea Kievului stârnește indignare. Justiția internațională trebuie făcută în termene realiste, fără ca vinovații să se poată bucura de zile pașnice.

Este crucial ca statele europene, în special, să acorde resurse sporite acestei munci de investigare și strângere de probe, în special în ceea ce privește personalul, pentru ca cei care iau deciziile la Moscova și execută ordinele să știe la ce se expun.

Dacă se pot emite mandate de arestare, acestea trebuie emise fără întârziere, inclusiv la cel mai înalt nivel.

Pe de altă parte, Uniunea Europeană va examina în această săptămână, ca reacție la macabrele descoperiri de duminică, o a cincea parte a sancțiunilor. Ele se vor referi probabil la importurile de cărbune și petrol.

Va trebui, așadar, să așteptăm descoperirea unor noi gropi comune la Mariupol pentru a trece și la importurile de gaze?

La Croix notează, în editorialul său, că ororile au provocat în mod legitim un val de indignare internațională:

La rândul lor, observatorii de la fața locului încep să colecteze și să documenteze dovezi ale crimelor de război. O sarcină urgentă și esențială: dacă aceste crime nu trebuie să rămână nepedepsite, justiția se poate baza doar pe o lucrare a adevărului. Acesta este singurul mod de a spera ca într-o zi să se oprească spirala urii”.

 

Dictaturile și ”piramida violenței”

În La Stampa, experta rusă Anna Zafesova explică rădăcinile violenței:

Dacă dictaturile durează decenii, nu este doar pentru că ele suprimă disidența. Ele creează o piramidă a violenței în care toată lumea acceptă să fie abuzată de cei de deasupra în schimbul dreptului de a-i abuza pe cei de dedesubt.

Un fel de truc de sus în jos, în care generalii trimit ofițeri la moarte fără muniție pentru a-l satisface pe liderul suprem, iar locotenenții și comandanții îi răsplătesc permițându-le jefuirea caselor ucrainene, iar soldații înfometați violează și ucid civili pentru a simți că fac și ei parte din lanțul puterii”, citim în ziarul italian, citat de Eurotopics.

Același portal reia un fragment din comentariul ziarului german Tageszeitung:

A acuza un guvern de genocid înseamnă că acel guvern și-a pierdut legitimitatea. Nu avem a da mâna cu autorii genocidului. Ei nu sunt parteneri de negociere. În cel mai bun caz, ei sunt aduși în fața unei instanțe - și pentru victimele lor directe și descendenții lor este legitim să-i vâneze pe tot globul. Dacă Putin este un autor de genocid, soldații ruși din Bucea nu au ucis doar ucraineni. Au săpat și mormântul propriului guvern”.

Dar, după cum atrage atenția The Conversation, ”adevărul este că imaginile înfiorătoare de la Bucea ar fi putut fi decupate aproape de oriunde a operat armata rusă în ultimii ani. Ceea ce pentru Occident este scandalos, pentru ruși este o procedură de operare standard. Armatele occidentale încearcă de obicei, deși uneori eșuează, să respecte standardele stabilite în Convențiile de la Geneva, care protejează civilii și prizonierii în timp de război. Însă rușii, a căror doctrină militară a fost creată din amenințarea existențială cu care s-a confruntat Uniunea Sovietică în timpul celui de-al doilea război mondial, nu au astfel de rețineri”.

Washington Examiner constată că ”în ciuda  reacțiilor puternice de condamnare a forțelor ruse, UE a rămas împărțită în privința a cât de dură ar trebui să fie o nouă rundă de sancțiuni și ce ar însemna pentru economie un boicot al gazelor rusești.

În 2021, 38% din gazele naturale folosite de UE proveneau din Rusia, potrivit firmei de cercetare Bruegel. Unele țări, cum ar fi Lituania și Polonia, și-au redus treptat dependența de gazul rusesc, dar în altele, dependența a crescut.

Un boicot al gazelor rusești ar putea trimite economiile regionale, care au simțit deja strânsoarea, în cădere liberă. Germania este cea mai mare țară care reține blocul de la o interdicție totală a petrolului și gazelor susținând că aceasta ar răni Europa mai mult decât Rusia. Polonia a respins afirmațiile Germaniei”.

 
Revista presei internaționale din 5 aprilie 2022