O furtună economică – prețul plătit de China pentru strategia Zero-Covid

Tendințele economice din China sugerează costul strategiei Zero-Covid, titrează The New York Times.

Blocajele i-au prins pe șoferii de camioane pe autostrăzi, au oprit liniile de producție și au forțat unii importatori să se aprovizioneze cu bunuri din afara Chinei.

Luna trecută, activitatea economică a încetinit mai întâi în Shenzhen, centrul tehnologic din sud, și apoi în Shanghai, cel mai mare oraș al țării, în timp ce alte centre industriale importante au fost închise și sute de milioane de consumatori au rămas acasă.

Potrivit Financial Times, blocajele au venit într-un moment precar pentru economia Chinei, în urma unei crize a datoriilor în sectorul său imobiliar și a unei pierderi mai ample de impuls economic.

Guvernul a vizat o creștere de 5,5% în 2022, cea mai scăzută din ultimele trei decenii. Dar datele pentru primele trei luni nu pot surprinde întreaga amploare a evenimentelor recente din Shanghai, care de la sfârșitul lunii martie a suferit cea mai severă blocare de la apariția coronavirusului în Wuhan.

Grupul financiar Nomura a estimat săptămâna trecută că 45 de orașe, responsabile pentru aproximativ 40% din PIB-ul Chinei, se aflau în blocaj complet sau parțial și analiștii cred că țara este în „risc de recesiune”.

CNN transmite la rândul său că blocarea lasă economia „în dificultate”:

”Shanghai este epicentrul actualului focar de Covid, dar nu este singurul. În încercarea de a ușura perturbarea, guvernul chinez a publicat vineri o „listă albă” cu 666 de companii cărora li se va permite să reia producția. Aproape 40% sunt producători de automobile sau companii implicate în industria auto. Nu este clar când acele companii vor putea relua producția dar strategia Zero-Covid a Chinei este în continuare riscul cheie pentru perspectivele sale economice”.

În Franța, Les Echos consideră că economia Chinei este amenințată de o puternică furtună.

„Creșterea cu 4,8% a PIB-ului din primul trimestru maschează o scădere semnificativă a activității în martie. Economiștii sunt de acord asupra unui punct: ce este mai rău de-abia urmează să vină.

Luna martie atestă doar începutul blocării în Shanghai, care a devenit totală de la 1 aprilie. Această izolare strictă, care vine după cea din Shenzhen, cunoscută drept „Valea Siliconului Chinezesc”, nu numai că a blocat cel mai mare oraș al țării, dar a creat dificultăți monstru în lanțul de aprovizionare, împingând fabricile să se închidă”.

În sfârșit, într-un articol de opinie din Le Monde, Mon Zhang profesor de Studii Chineze la Universitatea Cergy-Paris atrage atenția că, în timp ce Putin se scufundă în propria sa capcană în Ucraina, Xi Jinping este blocat într-un război anti-Covid :

”Timp de doi ani, China lui Xi a aplicat cu orice preț metoda Zero Covid.

În ciuda controlului extrem al informației, sunt semnalate multe tragedii, care demonstrează gravitatea situației.

Dar pentru Xi, puterea sa este magică și totală, bazându-se pe o organizare de tip militar și pe o severitate extremă față de cei infectați, care vizează să elimine complet virusul și să facă societatea „sănătoasă” și „purificată”, fără Covid-19.

O viziune totalitară se abate întotdeauna de la viață, de la realitate.

Încercarea lui Putin și Xi de a impune neo-totalitarismul pentru a controla societățile și indivizii se poate solda doar cu un eșec final, în ciuda succeselor probabile temporare.

Istoria secolului al XX-lea a atestat acest lucru, iar istoria secolului nostru o va demonstra la rândul ei. Impasul din Ucraina și China al acestor doi lideri este doar primul pas”.