Suedia și Finlanda, aproape de aderarea la NATO: aceasta este extinderea lui Putin

În orice caz, aderarea ar însemna o schimbare istorică pentru oricare dintre cele două națiuni, transmite Euronews. Suedia a evitat alianțele militare de mai bine de 200 de ani, în timp ce Finlanda a adoptat neutralitatea după ce a fost învinsă de Uniunea Sovietică în al Doilea Război Mondial.

Alături de rezistența ucraineană și sancțiunile occidentale, chiar și dacă doar una dintre cele două țări ar decide să se alăture NATO, ar fi unul dintre cele mai semnificative moduri prin care invazia pare să se fi întors împotriva președintelui rus Vladimir Putin. Acesta a menționat extinderea NATO drept unul dintre motivele atacării Ucrainei.

Pentru Der Spiegel, ar fi cea mai mare schimbare în politica de securitate văzută în ultimele decenii. Pentru Moscova, aderarea Finlandei la NATO ar fi o înfrângere deosebit de sensibilă.

Președintele rus Vladimir Putin a precizat în mod repetat în ultimele luni că dorește să respingă influența alianței militare, iar ministrul său de externe, Serghei Lavrov, a avertizat și țările nordice să nu se alăture NATO. Dacă Finlanda va deveni membră, ar însemna că granița comună a NATO cu Rusia ar deveni cu mult mai lungă.

Lavrov a avertizat că replicile războiului din Ucraina ar putea duce la un al treilea război mondial, reamintește der Spiegel.

CNN comentează vă aceasta ar fi nu numai o veste proastă pentru Kremlin, dar și o binefacere pentru NATO. În ciuda populației sale relativ mici, Finlanda este o putere militară serioasă care a fost aliniată neoficial cu Occidentul timp de zeci de ani. Armata sa folosește de zeci de ani echipamente achiziționate din Statele Unite care sunt compatibile cu aliații NATO, ceea ce înseamnă că s-ar putea alătura cu ușurință misiunilor, dacă ar alege să facă acest lucru.

O greșeală tactică și strategică a Kremlinului

Dar ce s-ar schimba? – se întreabă și BBC:

”În unele privințe, nu mult. Suedia și Finlanda au devenit parteneri oficiali ai NATO în 1994 și de atunci au devenit și contributori majori la alianță.

Ei au luat parte la mai multe misiuni NATO de la sfârșitul Războiului Rece. O schimbare majoră ar fi aplicarea „Articolului 5” al NATO, care prevede că un atac asupra unui stat membru ar fi un atac asupra tuturor.

Pentru prima dată, Finlanda și Suedia ar avea garanții de securitate din partea statelor nucleare. Deși dezbaterea s-a mutat foarte repede în favoarea aderării în ambele țări, istoricul Henrik Meinander susține că Finlanda a fost pregătită mental pentru asta. Pași mici către NATO au fost făcuți progresiv de la căderea Uniunii Sovietice, spune istoricul, citat de BBC.

„Intrarea în NATO pentru Finlanda și Suedia va spori securitatea europeană”, iată ce scrie fostul premier finlandez Alexander Stubb în paginile ziarului Financial Times:

”A noua extindere a NATO de la înființarea sa în 1949 va fi considerată extinderea lui Vladimir Putin. Fără atacul Rusiei asupra Ucrainei nu s-ar fi întâmplat.

Gafa tactică și strategică a lui Putin a fost punctul de inflexiune. Concluzia a fost clară. Dacă Putin își poate măcelări frații și surorile slave în Ucraina, nimic nu îl împiedică să facă același lucru în altă parte.

Pentru Finlanda, decizia a fost mai ușoară, pentru că se bazează pe realpolitik. În timpul războiului rece am fost neutri prin necesitate, nu prin alegere.

Tradiția de neutralitate a Suediei a fost mai lungă și mai ideologică. Dar când realitățile se schimbă, ambele țări se adaptează. Securitatea este, până la urmă, despre realitate, nu despre ideologie. Acesta este, de exemplu, motivul pentru care am susținut întotdeauna cooperarea în domeniul apărării în UE”, scrie în Financial Times fostul premier finlandez.