Sfârșitul globalizării. ”La revedere, China, bun găsit, din nou, Europa!”

„La revedere, China. Bun găsit, din nou, Europa!”- este titlul articolului din El Mundo care deschide dosarul propus de Courrier International și care rezumă o tendință recentă în comerțul mondial care s-ar putea dovedi a fi de durată.

În ultimii doi ani, perturbările s-au înmulțit până la punctul în care va trebui regândit întregul model de comerț liber global.

Deja multe companii plănuiesc să-și repatrieze fabricile în Europa și caută să-și diversifice furnizorii. „China, marele atelier al lumii, nu mai este la fel de ieftină și competitivă ca altădată, iar companiile din toate sectoarele își mută producția în țări mai apropiate (Turcia, Maroc, Portugalia), pentru a-și reduce dependența de gigantul asiatic” scrie cotidianul spaniol.

Acesta citează un expert al unei importante școli de afaceri cu filiale în Madrid și Barcelona, potrivit căruia ”modelul de a căuta mereu cele mai mici costuri nu mai este relevant. Problema nu este atât de mult Rusia, ci China, care a devenit o piață scumpă, forța de muncă nu mai este atât de ieftină acolo și politica ei „zero Covid” nu ajută, pentru că dacă fabricile se închid, poți pierde mai mult într-un săptămână decât ceea ce ai economisit producând acolo”.

Dar „nu este vorba doar despre relocare, ci despre schimbarea modelului”, explică The New York Times (NYT).

Odată cu pandemia, companiile au devenit conștiente de vulnerabilitatea lor și de riscurile blocajelor. Drept urmare, ele „reexaminează de unde provin achizițiile lor și își construiesc alternative”, chiar dacă le costă mai mult. O „reconfigurare a producției globale care riscă să alimenteze o inflație de lungă durată”, crede NYT.

Și totuși, cui folosește, pe termen lung?

După cum notează The Wall Street Journal,  „conceptul de globalizare este abuzat de ani de zile, sub efectul rivalităților economice, al închiderii fabricilor din țările bogate, dar și al acelor voci care cred că deschiderea frontierelor comerciale nu este în interesul național , mai ales într-o criză”.

Sancțiunile împotriva Rusiei sunt într-adevăr o lovitură fatală pentru comerțul liber. „Aderarea Rusiei la Organizația Mondială a Comerțului, în 2012, a finalizat, în anumite privințe, zeci de ani de eforturi pentru a dărâma sistemul de blocuri care a caracterizat economia globală la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial, până la prăbușirea Uniunii Sovietice. Astăzi, lumea riscă să revină la o logică periculoasă a blocajelor în comerț” avertizează ziarul.

”Dar ce câștigăm pe termen lung? Ar trebui democrațiile să mențină relații normale cu regimurile autocratice? Oare întoarcerea în sine să fie soluția?”, întreabă The Economist. Răspunsul nu este de la sine înțeles, crede săptămânalul britanic.

The Guardian, dimpotrivă, vede o oportunitate în această reconfigurare a globalizării totale. „Modelul actual de globalizare este rezultatul unor alegeri politice deliberate, iar viitorul va fi, de asemenea, dictat de alegeri politice deliberate.”

Dezbaterea a început – este concluzia dosarului propus de Courrier International.