Suedia și Finlanda vor în NATO: între "obstacolul turc" și răzbunarea Moscovei

Politico vede o cotitură istorică în rândul social-democraților din Suedia și Finlanda, care a deschis calea către NATO.

Invazia Rusiei în Ucraina a determinat o regândire rapidă în interiorul partidelor care au evitat de zeci de ani să se alăture alianței de apărare.

Pentru Le Figaro, "ceea ce izbește, însă, este tocmai viteza acestei decizii. Pentru că nealinierea celor două țări nordice avea rădăcini vechi.

Finlanda, care împarte o graniță de 1340 de kilometri cu Rusia, a fost forțată de Moscova, timp de multe decenii, să rămână la doctrina „nici Vestul – nici Estul" și până de curând a menținut relații privilegiate cu marele său vecin.

Suedia, care nu a cunoscut conflicte pe pământul său timp de două secole, fiind cruțată de cele două războaie mondiale, și-a prețuit de mult „libertatea de alianță".

Dar războiul din Ucraina și dorința lui Vladimir Putin de a contesta ordinea de securitate în Europa au schimbat totul".

Poate fi depășit "obstacolul turc"?

Tot în Franța, Les Echos vorbește despre "obstacolul turc":

"Ankara acuză cele  două țări nordice că servesc drept „cămin pentru teroriștii PKK", Partidul Muncitorilor din Kurdistan, considerat organizație teroristă de Ankara. Duminică, în marja întâlnirii informale a miniștrilor de externe ai Alianței Atlantice, reprezentantul turc Mevlut Çavuşoğlu a fost conciliant față de Finlanda, dar a criticat Suedia pentru declarații „provocatoare".

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, s-a arătat însă „încrezător" în posibilitatea de a se găsi un compromis cu Turcia care, potrivit acestuia, nu are nicio intenție să blocheze aderarea Finlandei și Suediei. Secretarul de stat al SUA Antony Blinken s-a arătat, de asemenea, „încrezător într-un consens" cât de curând între cele 30 de țări membre, pe această temă.

Dacă ar fi așa, aceste două aderări ar constitui un eșec major pentru Vladimir Putin, în dorința sa de a limita extinderea NATO la Europa de Est. Odată cu posibila integrare a Finlandei, Alianța și-ar dubla granița terestră cu Rusia la aproximativ 2.600 km. În weekend, ministrul rus de externe Serghei Lavrov a acuzat Occidentul că a purtat un „război hibrid total" împotriva Rusiei”.

Corriere della Sera scrie că reacția ministrului turc de externe Çavuşoğlu a vizat mai ales Suedia, unde în weekend urma să aibă loc o întâlnire internaţională a Partidului Muncitorilor din Kurdistan (PKK), care este clasificată drept organizaţie teroristă atât de UE, cât şi de SUA.

Totuși, principalul diplomat al Turciei a subliniat că sprijină politica NATO a ușilor deschise și a dat de înțeles că se poate găsi o soluție. Purtătorul de cuvânt al lui Erdogan, Ibrahim Kalin, a mai spus că Turcia nu închide ușa, deși consideră că aceasta este o „chestiune de securitate națională". (Sursa: Eurotopics)

Ziarul belgian De Standaard se întreabă însă: ce se va întâmpla dacă Putin își va folosi arsenalul nuclear?:

”În acest caz, apartenența la NATO va oferi puțină protecție. Dar și să te pleci în fața șantajului lui ar fi o idee proastă.

Împingerea lui Putin prea mult la colț ar putea avea totuși consecințe teribile. În cel mai bun caz, Rusia și Ucraina vor negocia și vor ajunge la o soluție diplomatică. Dar în această situație, Putin trebuie să poată ordona o retragere onorabilă. El a amenințat atât de des că va interveni dacă Finlanda sau Suedia devin membre NATO încât, conform logicii sale, nu va avea altă opțiune, dacă o vor face. Dar asta va face cu atât mai dificilă o retragere onorabilă" (Sursa: Eurotopics).

Le Monde relatează că "Helsinki este în alertă față de măsurile de răspuns ale Moscovei - furnizarea de energie electrică din Rusia a fost suspendată vineri seară, invocându-se facturi neplătite.

Dar președintele finlandez nu crede într-o operațiune militară.

„După apelul meu cu Putin, cu atât mai mult", a spus președintele Niinistö, indicând că discuția nu a dat naștere niciunei „amenințări". Finlandezii pot sta liniştiţi, a adăugat și ministrul finlandez al Apărării".