Play
Ascultă RFI Romania
Play
Ascultă RFI France
Ascultaţi


Francezii i-au refuzat majoritatea lui Macron. Ce urmează?

2022-06-19t092038z_1918849376_rc2xuu91maws_rtrmadp_3_france-election.jpg

Jean-Luc Mélenchon votează în al doilea tur al alegerilor parlamentare franceze, la o secție de votare din Marsilia
Liderul stângist Jean-Luc Mélenchon, initiatorul coalitiei de centru-stânga Nupes - Noua uniune populară, ecologică şi socială - votează în al doilea tur al alegerilor parlamentare franceze, la o secție de votare din Marsilia, Franța, 19 iunie 2022.
Sursa imaginii: 
REUTERS/Eric Gaillard REFILE

Presa din întreaga lume comentează rezultatele turului doi al alegerilor legislative franceze, în care formațiunea prezidențială a pierdut majoritatea parlamentară. Comentatorii prevăd o perioadă de instabilitate politică în Franța și nu uită să remarce performanța extremei drepte, care și-a crescut de peste zece ori reprezentarea în adunarea legislativă.

Este o inversare șocantă pentru președintele Franței, scrie The Economist, în timp ce The Wall Street Journal notează că partidul și aliații președintelui vor rămâne cea mai mare coaliție după votul de duminică, dar fără suficiente locuri pentru a forma majoritatea, ceea ce reprezintă o lovitură pentru agenda sa pro-business.

BBC observă că, la mai puțin de două luni după ce a fost reales președinte, Emmanuel Macron este pe cale să piardă controlul asupra Adunării Naționale Franceze în urma unei performanțe bune a partidelor rivale.

Totuși, coaliția sa centristă este pe cale să câștige alegerile parlamentare, conform rezultatelor prognozate.

Pentru The Washington Post, rezultatul votului de duminică este unul dintre cele mai proaste pentru un președinte francez în exercițiu din istoria recentă. Ele ar putea încetini sau chiar anula capacitatea lui Macron de a implementa platforma pentru care a fost reales în aprilie.

Deși președinții francezi dețin mai multă putere în politica externă și în alte domenii decât omologii lor din multe alte țări europene, Macron se bazează în continuare pe Parlament pentru multe dintre cele mai importante proiecte ale sale.

Și Deutsche Welle remarcă faptul că șansele lui Macron de a continua reformele economice vor depinde de capacitatea sa de a-i aduna pe moderații din afara propriei alianțe în spatele agendei sale legislative.

Un parlament fără majoritate clară ar deschide o perioadă de incertitudine politică, iar aceasta ar necesita un anumit grad de împărțire a puterii între partide – un model neexperimentat în Franța în ultimele decenii. Ar putea duce la paralizie politică și chiar la noi alegeri.

Politico titrează la rândul său că "Alegătorii l-au privat pe președintele francez de majoritatea absolută în Adunarea Națională, o premieră în ultimele decenii".

Potrivit publicației europene, "este pentru prima dată când un președinte ales va avea doar o majoritate relativă, de la François Mitterrand, în anii 1980.

Rezultatele înseamnă efectiv că parlamentul va fi paralizat, iar lui Macron îi va fi dificil să adopte orice legislație, inclusiv planurile sale controversate de reformare a sistemului de pensii al Franței.

Rezultatele vor duce probabil la săptămâni de negocieri, deoarece Macron caută aliați de la părțile rivale.

Gruparea conservatoare Les Républicains, despre care se preconizează că va câștiga 78 de locuri, ar fi un aliat potențial, dar Macron pare să aibă nevoie o puternică implicare a acestora pentru a-și putea duce la îndeplinire politicile.

În aprilie, Macron a câștigat un al doilea mandat cu 59% din voturi, comparativ cu 41% pentru candidata de extremă dreaptă Marine Le Pen.

În încercarea de a dramatiza miza votului, Macron le-a cerut francezilor să-i acorde o majoritate, înainte de a pleca într-o călătorie în Europa de Est, care a inclus o oprire în Ucraina. El a avertizat electoratul să nu adauge „dezordinea franceză la dezordinea lumii", scrie publicația europeană.

 

În timp ce pentru The Guardian, "cel mai izbitor rezultat este cel al partidului de extremă-dreapta, anti-imigrație, al Marinei Le Pen, care și-ar putea crește numărul de locuri de la opt în 2017 la aproximativ 85 – un maxim istoric pentru un partid care a avut probleme în trecut în a obține câștiguri, în cadrul actualului sistem de vot.

Partidul de dreapta Les Républicains, care a fost la putere sub Nicolas Sarkozy, a suferit pierderi, dar se prevede că va păstra aproximativ 78 de locuri. Acest lucru este văzut ca o prestație respectabilă, după scorul său catastrofal de la alegerile prezidențiale, când candidata sa, Valérie Pécresse, a luat mai puțin de 5%.