Summitul NATO: aliații pregătesc suplimentarea Forței de Răspuns și noul concept strategic

stoltenberg nato

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg are în mână cererile de aderare din partea Suediei si Finlandei la Alianta, Bruxelles, 18 mai 2022.
Sursa imaginii: 
Johanna Geron, Pool via AP

NATO se pregătește să-și multiplice substanțial forțele de înaltă pregătire, ajungând la peste 300.000 de militari, a declarat luni secretarul general Jens Stoltenberg.

Comentariile sale vin în timp ce liderii NATO se pregătesc pentru summitul de la Madrid, Spania. Ei vor decide asupra așa-numitului Concept Strategic, cel mai important document al alianței. De asemenea, aderarea Finlandei și Suediei se află pe agendă. Presa internațională prefațează reuniunea.

Pentru CNBC, momentul acestor anunțuri este unul bine calculat.

„Aceste comentarii vin în timp ce liderii NATO pregătesc noul Conceptul Strategic, cel mai important element al acestei alianțe.

Textul, care este actualizat aproximativ la fiecare deceniu, va reafirma valorile NATO, va oferi o evaluare colectivă a provocărilor de securitate și va acționa ca un ghid pentru viitoarea dezvoltare politică și militară a grupului".

Euronews explică de ce Suedia și Finlanda au decis să iasă din neutralitate:

"Invadarea Ucrainei de către Rusia a pus capăt neutralității istorice a Finlandei și a Suediei. Acest principiu a reușit să-i țină departe de conflicte și războaie, timp de câteva decenii.

Deși motivele care le-au determinat să rămână neutre sunt diferite, pentru ambele, decizia de acum este în relație directă cu Rusia.

Suedia a ales o politică de neutralitate încă de la începutul secolului al XIX-lea, după ce a suferit o înfrângere traumatizantă în timpul războaielor napoleoniene. Aceste războaie i-au provocat în special pierderea multor teritorii, inclusiv Finlanda, care a intrat sub controlul Rusiei.

În 1939, invadarea Finlandei de către Uniunea Sovietică a fost, de asemenea, trăită ca o adevărată traumă. Trupele finlandeze au reușit să oprească înaintarea Armatei Roșii, dar au pierdut Karelia, adică 10% din teritoriu.

Deși s-a abținut să semneze pactul de aderare la Axă, Finlanda a ales să se alieze cu Germania nazistă, pariu pe care a ajuns să-l plătească pierzând și mai mult teritoriu”.

Le Monde analizează opoziția Turciei la aderarea celor două democrații nordice :

"În ceea ce privește capacitatea de a deranja, Recep Tayyip Erdogan nu se teme de nimeni. Președintelui turc nu-i pasă de nimic. El își privilegiază interesele proprii față de regulile elementare care ar trebui să permită, în teorie, funcționarea unei Alianțe căreia îi este profitor, ba chiar parazit.

Beția impunității s-ar putea dovedi totuși a fi o capcană. Are Recep Tayyip Erdogan interes să-și disprețuiască aliații occidentali? Situația lui electorală se deteriorează, la mai puțin de un an de la alegerile prezidențiale și legislative, programate pentru iunie 2023", scrie Le Monde.

BBC amintește la rândul său că "după invazie, numeroase forțe multinaționale sunt acum active la granița Rusiei, inclusiv Letonia, Estonia, Lituania și Polonia.

Există planuri suplimentare ale mai multor grupuri de luptă în Bulgaria, Ungaria, România și Slovacia.

Mișcările anunțate de domnul Stoltenberg sunt de așteptat să fie aprobate la summitul NATO de săptămâna aceasta de la Madrid.

De asemenea, se așteaptă ca membrii să schimbe poziția oficială a alianței față de Rusia, care a fost adoptată în 2010 și care descria Moscova drept partener strategic".

De partea sa, presa rusă scrie că „Moscova ar putea răspunde simetric celor șase țări NATO care găzduiesc 200 de focoase nucleare tactice pe teritoriul lor. Principalele declarații ale întâlnirii Putin-Lukașenko au fost cele referitoare la actuala confruntare cu Occidentul", scrie cotidianul moscovit Nezavisimaya Gazeta, preluat de Courrier International.

 
Revista presei internaționale din 28 iunie 2022