Play
Ascultă RFI Romania
Play
Ascultă RFI France
Ascultaţi


Iadul căldurii în Europa – vor putea noile tehnologii să aducă ploaia?

seceta_franta_europa.jpg

Albia râului Loiret, la Arcenis, Franța, august 2020
Sursa imaginii: 
© SEBASTIEN SALOM-GOMIS/AFP via rfi.fr

Europa se confruntă cu mai multe situații de urgență ca urmare a încălzirii globale. Vara a început cu temperaturi extreme și au fost doborâte mai multe recorduri. Hectare de pădure au ars în Spania, Franța și Germania, Italia se luptă cu seceta persistentă. Care sunt soluțiile? – se întreabă presa europeană.

Euractiv vorbește despre "Iadul valului de căldură european":

"Vara trecută, Germania și Belgia au suferit inundații catastrofale, iar Grecia a fost scena unor incendii devastatoare.

Deja în această vară, mai multe persoane au murit după prăbușirea unei părți a unui ghețar din Italia și au fost emise alerte de incendiu în Franța, Spania, Italia, Ungaria și Norvegia.

Europa se confruntă cu o provocare majoră: adaptarea la condițiile meteorologice extreme care o așteaptă. Cu cât așteaptă mai mult, cu atât efectele vor fi mai dezastruoase".

Politico și-a întrebat cititorii cum resimt ei înșiși schimbarea climei:

Toți europenii sunt martori la impactul încălzirii globale, în fiecare zi – deși de multe ori s-ar putea să nu fie evident. În același timp, modurile în care oamenii lucrează și structura orașelor noastre se schimbă ca o consecință a eforturilor de a îndepărta economia de la combustibilii fosili și de a se adapta la modelele meteorologice în schimbare.

Astfel, la Anvers, stejarii au tot mai multe ramuri goale și moarte pe coroane din cauza ultimilor trei până la cinci ani foarte secetoși în Belgia.

Încălzirea apei are un impact sever asupra vieții marine, după cum observă locuitorii din Bretania.

Cordoba s-a văzut acoperită de un praf portocaliu, de proveniență sahariană, incendii s-au semnalat în Corsica și regiunea Atenei...

Studiile citate de Axios arată că, pe măsură ce clima se încălzește, frecvența valurilor de căldură crește dramatic - la fel și severitatea și longevitatea unor astfel de evenimente.

Creșterea frecvenței, duratei și intensității acestor evenimente în ultimele decenii este în mod clar legată de încălzirea observată a planetei și probabil poate fi atribuită activității umane.

Tageszeitung (Taz) vorbește despre seceta din Italia și consideră că țara trebuie să renunțe la ideea că apa este disponibilă din abundență:

"Apa este o resursă rară și prețioasă. Trebuie construite noi rezervoare, rețeaua dărăpănată de conducte în care se pierde 40 la sută din apa potabilă trebuie renovată, iar apa purificată de la stațiile de epurare nu mai trebuie pur și simplu aruncată în mare: Italia trebuie să toarne miliarde în investiții pe care trebuie să le abordeze rapid dacă nu vrea să rămână uscată în fiecare vară."(Sursa: Eurotopics).

Soluții minune?

Iar Le Figaro se întreabă dacă nu cumva tehnologiile ne vor permite să aducem ploaia...

Concret, ar fi vorba despre avioane care traversează norii pentru a depune mici rachete încărcate cu un amestec compus din iodură de argint și gheață carbonică.

Aceste substanțe fac posibilă aglomerarea moleculelor de apă care nu erau suficient de dense pentru a cădea sub formă de ploaie. Împreună, acestea pot forma picături care pot cădea la pământ. De altfel, această ploaie ajută la reducerea secetei și la scăderea temperaturilor cu câteva grade. O soluție ideală, atunci?

Nu chiar, potrivit oamenilor de știință. În primul rând, pentru că aceste amestecuri injectate în nori „pot avea consecințe asupra mediului, pe încă nu le cunoaștem".

Apoi există îngrijorarea că acest procedeu este ineficient.

„Puteți injecta orice doriți, într-o climă atât de uscată și mai presus de toate fără nori, precum în prezent în Franța", avertizează un expert citat de Le Figaro.

”Nimic nu va provoca precipitații. Pentru că cerul trebuie mai întâi încărcat cu molecule de apă, pentru ca însămânțarea să fie utilă. Chiar dacă vrem să plouă, cu valul de căldură pe care îl trăim, nu există nicio șansă", continuă expertul.

 
Revista presei internaționale din 14 iulie 2022