Play
Ascultă RFI Romania
Play
Ascultă RFI France
Ascultaţi


Atacul asupra lui Salman Rushdie, un semn al pierderii influenței Occidentului

2022-08-12t163215z_573702281_rc2oz67yhneg_rtrmadp_3_people-salman-rushdie.jpg

Scriitorul britanic Salman Rushdie ascultă întrebările în timpul unui interviu acordat Reuters
Scriitorul britanic Salman Rushdie (arhivă)
Sursa imaginii: 
REUTERS/Dylan Martinez

Atacul asupra scriitorului Salman Rushdie a șocat lumea: autorul a fost grav rănit după ce a fost înjunghiat de un tânăr de 24 de ani la un eveniment din statul New York. Autorul cărții Versetele Satanice a trăit sub amenințarea unei fatwa care cere uciderea sa, emisă de Ayatollahul Khomeini, în 1989. Presa dezbate despre cum lumea liberă trebuie să-și arate solidaritatea cu Rushdie.

Atacul cu cuțitul căruia a fost victimă scriitorul britanic ne obligă la apărarea neobosită a libertății de a gândi și de a scrie", citim în editorialul ziarului Le Monde.

Cuțitul obscurantismului a atacat din nou libertatea.

Cercul intoleranței s-a lărgit, până la grotesc, la traducătorii operei, uciși sau agresați și ei. Mașina infernală a și-a dovedit eficiența, această armă a fost duplicată, cu același cinism folosind aceeași ignoranță, de către cele mai radicale curente islamiste pe fundalul ascensiunii islamului politic".

 

La Stampa notează că „Literatura lui se bazează pe ironie și diversitate. Ironia ridiculizează toate eforturile noastre de a atinge puritatea. Diversitatea, care dă demnitate diferitelor puncte de vedere, subminează pretenția că un singur adevăr ar putea fi suficient pentru a explica chiar și un singur individ, cu atât mai puțin lumea. Fundamentalismul religios va reprezenta întotdeauna o amenințare la adresa literaturii."

Ziarul online german Taz consideră că „Regimul de sancțiuni împotriva Teheranului este unul extrem de rigid. Iranul a fost oprit de la sistemul internațional de tranzacții de plată Swift și de la importurile de produse de înaltă tehnologie, pentru o lungă perioadă. Mai mult, Occidentul urmărește o politică de sancțiuni cu două fețe. Dur cu Iranul, blând cu Arabia Saudită represivă, care este văzută drept un aliat de al cărui petrol este nevoie. Cererea de și mai multe sancțiuni este de înțeles, dar mioapă. Și să nu uităm: ultra-conservatorii duri de la Teheran au ajuns și ei la putere cu ajutorul lui Trump. El a dezlănțuit un foc de artificii de amenințări, provocări și sancțiuni mereu noi împotriva Iranului. Acest lucru nu a adus nimic - de fapt, dimpotrivă."

Pentru El Mundo , „Cazul Rushdie este atât de relevant deoarece a marcat începutul cenzurii preventive pe scară largă. De atunci, industria culturii și puterile politice și economice au acționat cu o lașitate din ce în ce mai mare, denumită în zilele noastre „prudență extremă", în fața fundamentalismului islamic. De aceea suntem mai rău astăzi decât în ​​1989. Occidentul, care a capitulat deja în fața pericolului violenței, nu își va mai asuma niciodată un asemenea risc. De aceea își pierde mai multă influență cu fiecare zi care trece", conchide ziarul spaniol. (Sursa: Eurotopics). 
 

În 1989, ayatollahul Khomeini le-a cerut musulmanilor să-l omoare pe scriitorul britanic pentru blasfemie, stârnind consternare în țările europene. Treizeci de ani mai târziu, Europa se înclină din ce în ce mai mult în fața cererilor religioase draconice, constată și Foreign Policy.

Atacul asupra redacției Charlie Hebdo din 7 ianuarie 2015 este deosebit de revelator. În acea zi, frații Saïd și Chérif Kouachi au dat buzna în birourile ziarului, unde au executat douăsprezece persoane, inclusiv caricaturiști de presă și jurnaliști. Înainte de a fugi, cei doi frați au strigat: „L-am răzbunat pe profetul Muhammad!", după ce săptămânalul publicase mai multe desene acide.

Dar dacă legile împotriva instigării la ură – deja problematice – sunt menite să protejeze oamenii, legile împotriva insultei și blasfemiei religioase sunt menite să apere ideile și dogmele religioase abstracte.

În Spania, actorul și activistul Willy Toledo a fost arestat și riscă să fie urmărit penal pentru „ofensarea sentimentelor religioase", după ce a fost reclamat la poliție de către o asociație de avocați catolici.

Arabia Saudită l-a condamnat pe Ahmad Al-Shamri la pedeapsa cu moartea pentru blasfemie și ateism în 2017. În 2018, Mauritania a adoptat o lege care prevede că „discursul de blasfemie" trebuie să fie pedepsit cu moartea.

În țări precum Indonezia, Iran, Pakistan sau Egipt, zeci de persoane acuzate de blasfemie zac în închisori, mulți dintre ei pur și simplu pentru că aparțin minorităților religioase, mărturisesc opinii religioase diferite sau apără laicitatea". (Sursa: Courrier International)