Play
Ascultă RFI Romania
Play
Ascultă RFI France
Ascultaţi


Euro a ajuns mai slab decât dolarul – care sunt consecințele?

euro_dolar_bun.jpg

Sursa imaginii: 
pixabay.com

Euro a scăzut puternic în raport cu dolarul, de la invazia Rusiei. Săptămâna aceasta, moneda europeană a ajuns sub nivelul de paritate al dolarului, un prag important din punct de vedere psihologic. Investitorii sunt îngrijorați de o potențială recesiune în zona euro, pe fondul prețurilor record la gaze și energie electrică și a incertitudinii legate de aprovizionarea cu gaze rusești. Comentatorii discută cauzele și consecințele.

Potrivit analizei revistei franceze Le Point, "euro este penalizat mai întâi de ratele mai mici ale dobânzilor în Europa decât cele din ​​Statele Unite, ceea ce încurajează investitorii internaționali să-și plaseze capitalul peste Atlantic, unde sunt mai bine remunerați, decât pe Bătrânul Continent.

Economiile europene sunt, de asemenea, foarte expuse la creșterea actuală a prețurilor petrolului și gazelor, în timp ce Statele Unite, pe de altă parte, sunt exportatoare nete de energie începând cu 2020, datorită exploatării gazelor de șist.

În sfârșit, încă de la începutul războiului din Ucraina, biletul verde a beneficiat de statutul său de monedă-refugiu în cazul unor tensiuni geopolitice internaționale, statut legat de superputerea militară americană și care se reflectă și în locul său predominant în rezervele valutare ale băncilor centrale".

Los Angeles Times notează că rata de schimb a unei monede poate fi văzută ca o judecată asupra perspectivelor economice, iar cea a Europei s-a estompat:

Așteptările conform cărora economia va avea o redresare după ce a trecut de pandemia de COVID-19 au fost înlocuite cu previziuni de recesiune.

Mai mult decât orice, prețurile mari la energie și inflația record sunt de vină. Europa este mult mai dependentă de petrolul și gazele naturale rusești decât Statele Unite pentru a genera electricitate și pentru a menține industria în funcțiune”.

Deutsche Welle vede, la rândul său, o problemă foarte serioasă în devalorizarea euro:

"Scăderea euro amenință să provoace dureri suplimentare unei economii care și așa se confruntă cu o creștere a inflației. Și vestea proastă este că alunecarea monedei comune s-ar putea să nu se oprească aici.

În vremuri normale, o monedă slabă este văzută ca o veste bună pentru exportatori și pentru economiile cu exporturi masive , cum ar fi Germania, deoarece stimulează exporturile făcându-le mai ieftine în dolari. Dar acestea nu sunt vremuri normale, din cauza fricțiunilor lanțului global de aprovizionare, a sancțiunilor și a războiului din Ucraina", consideră publicația germană.

 

Economia zonei euro are și punctele ei tari

Europa plătește un preț mai mare pentru criză decât SUA, explică la rândul său ziarul italian La Repubblica: „Există temeri de recesiune - exacerbată de creșterea nebunească a prețurilor la gaze. Inflația nu dă semne de scădere, cel puțin nu în Europa.

Acestea sunt temeri care există de ambele maluri ale Atlanticului, dar sunt mai puțin pronunțate în SUA. Aceasta explică de ce euro plătește un preț mai mare - și nu doar de astăzi. Raționamentul pieței este simplu: creșterea prețurilor la gaze lovește mai tare Europa decât America, la fel cum consecințele războiului din Ucraina sunt mai grave pe această parte a Atlanticului și testează rezistența Germaniei în special, forța motrice a zonei euro". (Sursa: Eurotopics).

În sfârșit, Le Monde vede în slăbirea monedei euro un simbol al unei economii care încetinește.

"Vara a fost deosebit de dificilă pe frontul energetic pentru Europa. În timp ce prețul gazului s-a stabilizat în primăvară, acesta s-a dublat din nou din iunie, ca o consecință a deciziei Rusiei de a trimite doar picături prin conductele de gaze.

Față de perioada de dinainte de pandemie, prețul gazului a fost înmulțit... cu cincisprezece.

Dar zona euro are încă unele puncte forte. Ieșind din pandemie, economia s-a dovedit destul de sănătoasă. Gospodăriile s-au bazat pe economiile acumulate în timpul izolărilor. Mai presus de toate, piața muncii este dinamică, cu șomajul la 6,6%, cel mai scăzut de la crearea monedei unice".

 
Revista presei internaționale din 26 august 2022