Alegerile suedeze: care sunt lecțiile pentru Europa?

"Schimbarea este istorică", transmite Euronews:

"Niciodată până acum un guvern suedez nu s-a bazat în parlament pe Democrații Suedezi, marele câștigător al alegerilor, cu 20,6% din voturi, rezultat care l-a propulsat în premieră drept al doilea partid din țară.

Moștenitorul unui grup neo-nazist, atunci când a fost înființat în 1988, partidul de extremă dreaptă a devenit treptat obișnuit în peisajul politic suedez, intrând în parlament în 2010 cu 5,7%, urcând apoi cu fiecare scrutin, pe un fundal de imigrație ridicată, criminalitate și probleme produse de bandele din Suedia".

Dar în Suedia: „Nu toată lumea de la dreapta se simte confortabil cu ideea de a guverna cu sprijinul extremei", titrează Libération:

"Victoria blocului de dreapta și extremă dreaptă în alegerile legislative ridică imediat problema naturii alianței care urmează să fie formată pentru următorul guvern. Anders Sannerstedt, politolog la Universitatea Lund, consideră că este puțin probabil ca extremiștii să fie incluși".

Democrații Suedezi au alimentat temeri false, comentează publicația italiană Avvenire: „La fel ca în cazul Brexit-ului, al victoriei lui Trump și al avansului Adunării Naționale în Franța, propaganda lui Åkesson a luat stăpânire nu atât ​​marile orașe multietnice, cât ​​provinca, orașele și satele mici. Într-un context de nesiguranță tot mai mare, cu inflație galopantă, facturi în creștere vertiginoasă la electricitate și război în vecinătate, nu imigrația reală este cea care îngrijorează, ci imigrația imaginară, amplificată și prezentată ca o amenințare la adresa prosperității tuturor și a generosului stat social scandinav”. (Sursa: Eurotopics).

Un eșec al forțelor tradiționale

Pentru Frankfurter Allgemeine Zeitung, „Crimele violente ale bandelor s-au aflat în centrul campaniei electorale, ceea ce demonstrează limitele capacității de a integra noii veniți, chiar și într-o societate cosmopolită precum cea a Suediei.

Ca și în alte țări europene, alegătorii își arată nemulțumirea acordând sprijinul unui partid populist de dreapta. Acest lucru este extrem de neplăcut, dar în cele din urmă este o consecință a eșecurilor din partea forțelor tradiționale. Au lăsat problemele să treneze prea mult timp." (Sursa: Eurotopics)

În timp ce ziarul austriac Der Standard consideră că „Două teme au câștigat alegerile: criminalitatea și migrația. Au fost sloganuri populiste precum „Next stop Kabul" (Democrații Suedezi), „Nu vrem Somalitown" (social-democrații) și „Teste obligatorii ADHD în zonele de imigranți" (conservatorii). Dar în afară de acestea, nu s-a formulat aproape nicio soluție durabilă în campania electorala. În schimb, acestea sunt problemele de pe listele experților: o educație mai bună și oportunități de angajare în suburbiile cu o proporție ridicată de migranți, servicii de poliție mai bune." (Sursa: Eurotopics)

De partea sa, publicația poloneză Polityka spune că „Democrații din Suedia nu ar trebui să fie grupați împreună cu alte partide populiste naționale europene. Sunt mult mai orientați spre conservatorism și se concentrează mai mult pe protecționismul economic. Aceasta și pentru că etno-naționalismul nu are tradiție în această țară: suedezii nu au purtat niciodată războaie pentru identitatea lor națională. Dar extrema dreaptă s-a reinventat - și a obținut rezultate bune. Aceasta este cea mai importantă lecție pe care Europa ar trebui să o învețe din alegerile suedeze."(Sursa: Eurotopics)