Play
Ascultă RFI Romania
Play
Ascultă RFI France
Ascultaţi


Anunțul lui Putin privind mobilizarea denotă disperare, dar escaladarea este periculoasă

soldati_rusia.jpg

Soldați ruși la Volgograd, Rusia, 11 iulie 2022
Sursa imaginii: 
AP - Alexandr Kulikov via rfi.fr

Presa internațională comentează discursul de miercuri al președintelui rus Vladimir Putin.

"A doua declarație de război a lui Putin", titrează Der Spiegel: "După o serie de înfrângeri, el vrea să-și arate din nou puterea: își mobilizează parțial trupele – și organizează referendumuri în estul Ucrainei. Războiul intră într-o fază nouă, riscantă".

El País scrie că UE și SUA văd în mobilizarea decretată de Putin pentru Ucraina un semn de „slăbiciune" și „disperare"

Și pentru The Economist, "situația lui Vladimir Putin pare din ce în ce mai disperată":

"Discuțiile despre mobilizare în Rusia și despre referendumuri în Ucraina ocupată sunt ambele semne de slăbiciune".

Euronews notează că "este încă un semnal că Rusia caută un conflict prelungit și posibil intensificat. Duma controlată de Kremlin -- camera inferioară a parlamentului rus -- a votat marți pentru înăsprirea legilor împotriva dezertării, capitulării și jafurilor în cadrul trupelor ruse.

De asemenea, parlamentarii au votat pentru introducerea unor posibile pedepse cu închisoarea de 10 ani pentru soldații care refuză să lupte. Dacă va fi aprobată, așa cum este de așteptat, de camera superioară și apoi semnată de Putin, legislația ar întări puterea comandanților asupra soldaților, despre care se raportează că au moralul la pământ".

Statuie reprezentând ”Istoria militară a Donbasului”, la cca 60km est de Donetsk, septembrie 2022. Foto: AP - Alexei Alexandrov via rfi.fr

 

Dar de ce a amânat Putin prezentarea discursului?

Frankfurter Allgemeine Zeitung vede "Fuga înainte a lui Putin".  Și se întreabă dacă nu cumva acesta își pierde „trupele de canapea", din moment ce continuă să-i facă pe ruși să creadă că „mobilizarea parțială" îi afectează doar pe puțini dintre ei.

The Guardian amintește că discursul a fost planificat inițial pentru marți seara, la câteva ore după ce patru regiuni au anunțat „referendumuri" privind aderarea la Rusia:

"Cu toate acestea, discursul a fost amânat fără explicații, provocând un val de speculații. Unii observatori au sugerat că Kremlinul s-a răzgândit cu privire la decizia de a anunța o mobilizare, în timp ce alții au subliniat obiceiul lui Putin de a-și ține audiența în așteptare. Cei apropiați de Kremlin, însă, au spus că decizia de a amâna discursul indica faptul că Putin plănuiește o escaladare majoră".

Newsweek îl citează pe un fost ambasador al Regatului Unit în Rusia, care a descris comentariile lui Putin privind folosirea armelor nucleare drept „un pas foarte important în retorică":

Ceea ce Putin a anunțat acum este mobilizarea, pe care a refuzat să o facă de când a început războiul, dar a acceptat acum sfatul armatei sale. El a revenit și la amenințarea nucleară în contextul presupuselor amenințări nucleare din Occident. „Nu știm dacă el chiar crede aceasta sau nu, dar este evident un pas foarte important în retorică", a spus fostul ambasador.

 

O ultimă carte jucată de Putin

În Franța, Libération comentează că "mobilizarea este ultima soluție a Kremlinului, o recunoaștere a eșecului și a slăbiciunii, într-o acțiune care fusese prezentată populației ca fiind pe cât de scurtă, pe atât de triumfătoare.

Odată ce Blitzkrieg-ul nu a reușit să doboare Kievul în trei zile, melodia a trebuit să fie schimbată. În timp ce amplifica isprăvile zilnice ale armatei ruse, care, oficial și miraculos, nu înregistra nicio pierdere, Kremlinul a început să explice că Ucraina rezistă doar datorită aliaților săi, sprijinului lor militar și deciziilor luate la Washington".

Iar Le Figaro observă că, în timp ce populația rusă se temea de mobilizarea generală, Vladimir Putin a anunțat mobilizarea parțială:

"Dacă numărul celor posibil chemați sub arme este impresionant, inevitabil se pune problema calității soldaților".

Un expert militar consultat de ziarul francez afirmă că "dintre 300.000 de bărbați posibil implicați, nu sunt mai mult de 5.000 care se antrenează regulat. Imensa majoritate a celor 300.000 au mai avut cel mult o singură experiență militară de la sfârșitul serviciului. Nu sunt pregătiți de luptă, nici militar, nici psihologic. Mai ales că probabil vor fi dotați cu echipament mediocru și se vor găsi rapid confruntați cu o lipsă de muniție de artilerie".

 
Revista presei internaționale din 22 septembrie 2022