Play
Ascultă RFI Romania
Play
Ascultă RFI France
Ascultaţi


Rusia: de la „cum vom câștiga războiul" la „cum vom evita să-l pierdem"

Presa internațională continuă să analizeze consecințele anunțului președintelui Putin, prin care a ordonat mobilizare parțială și a amenințat cu folosirea armei nucleare. Care ar trebui să fie acum răspunsul comunității internaționale? Care vor fi efectele asupra societății ruse? Dar în rândul elitei conducătoare? Comentatorii caută răspunsuri.

Pentru Le Monde, de aici înainte, statele care s-au menținut neutre sunt obligate să aleagă:

"Escaladarea îngrijorătoare din partea președintelui rus, care la 21 septembrie a ordonat mobilizarea a 300.000 de oameni și a agitat din nou amenințarea nucleară, plasează acum țările care au rămas tăcute de la începutul războiului în fața unei alegeri simple: susțin sau denunță aceste lucruri.

Să se agațe de respectul pentru normele fundamentale, care feresc cumva lumea de domnia haosului, sau de a recunoaște că legea celui mai puternic este de acum înainte singura valabilă".

BBC  vede două provocări.

"Una pentru Putin. Cealaltă, pentru Occident.

Provocarea pentru Vladimir Putin este să-i facă pe ruși să creadă că, de-a lungul timpului, planul Occidentului a fost să ducă război împotriva Rusiei (ceea ce nu e adevărat) și că scopul Occidentului este distrugerea Rusiei (ceea ce nu este).

Și provocarea pentru Occident? Cum să te descurci cu un lider rus care a spus destul de clar că este pregătit să folosească o armă nucleară pentru a evita înfrângerea".

 

Regimul lui Putin pare încă stabil

Pentru ziarul austriac Der Standard, citat de Eurotopics, este puțin probabil că anunțul să aibă un impact mare în societatea rusă. Experții ruși Andrei Kolesnikov și Denis Volkov afirmă, într-un articol invitat pentru ziarul austriac:

În acest stadiu, există puține motive să credem că regimul lui Putin este într-un pericol real. Rușii dau vina în principal pe SUA, Europa și NATO pentru problemele lor actuale - iar sancțiunile nu au făcut nimic pentru a risipi această impresie. Mai mult, atât opoziția politică, cât și societatea civilă au fost distruse. Întrebarea este dacă o deteriorare suplimentară a situației socio-economice îi poate face pe ruși să se întoarcă în sfârșit împotriva lui Putin."

Totuși, problema pentru Putin este că își pierde rapid sprijinul internațional pe care îl mai avea, subliniază publicația italiană Avvenire:

Pe scena internațională, Putin credea până de curând că a dezvoltat o strategie de succes și că poate rezista asediului economic occidental datorită numeroaselor țări care nu au respectat sancțiunile. Cu alte cuvinte, nu acțiunile țărilor ostile l-au determinat pe Putin să ia aceste măsuri, ci presiunea din partea țărilor prietene sau neostile. Acest lucru a devenit clar la Samarkand, în timpul summitului Organizației de Cooperare de la Shanghai".(Sursa: Eurotopics)

Publicația americană Foreign Policy, preluată de Hotnews.ro, analizează impactul anunțului lui Vladimir Putin asupra elitelor politice moscovite:

"Contraofensiva neașteptat de reușită a Ucrainei, prima de la începutul războiului, a provocat îngrijorări și temeri serioase în rândurile elitei ruse. Mai exact: și dacă Rusia ar putea de fapt să piardă?

Important de reținut, aceste dubii nu vizează într-atât capacitatea armatei ruse, ori forța ei militară (deși este și acesta un motiv de îngrijorare) cât persoana lui Putin și abilitatea lui de a controla situația.

Tot ce a spus el e că totul decurge conform planului și că „toate obiectivele operațiunii speciale vor fi îndeplinite"; aparent acestea sunt singurele răspunsuri pe care elita merită să le audă.

El a început acest război de unul singur și îl poartă de unul singur.

În septembrie , „Cum vom câștiga războiul?", s-a transformat în „Cum vom evita să pierdem războiul?".

 

"Linia dură", indignată de schimbul de prizonieri

Iar din The Moscow Times aflăm că schimbul a 215 prizonieri de război ucraineni de seamă cu 55 de soldați ruși capturați, plus aliatul Kremlinului, Viktor Medvedciuk, a stârnit indignare în rândul liniei dure și personalităților de extremă dreapta din Rusia.

„Eliberarea a cinci mercenari britanici și a tuturor membrilor rămași ai Batalionului Azov, este mai mult decât o crimă... și mai rău decât o greșeală. Aceasta este o idioțenie", a scris Igor Girkin, un fost ofițer de informații rusesc care a condus forțele separatiste pro-ruse în estul Ucrainei în 2014, într-o postare pe Telegram.

Schimbul a marcat, prin urmare, o întorsătură neașteptată, observă The Moscow Times.

„Ce au spus acum două luni? „Cu siguranță nu-i vom oferi!"", se spune pe Gray Zone, un canal Telegram legat de Wagner.

„E la fel cum au spus, mai înainte, că Harkovul este al Rusiei pentru totdeauna", se spune în postare, cu referire la retragerea forțelor Rusiei din această regiune a Ucrainei, în această lună.

 
Revista presei internaționale din 23 septembrie 2022