Play
Ascultă RFI Romania
Play
Ascultă RFI France
Ascultaţi


Criza energetică și efectele pe termen lung: spre o nouă dezindustrializare a Europei?

energie_electrica.jpg

Sursa imaginii: 
International Energy Agency / www.iea.org

UE se confruntă cu „riscuri fără precedent" cauzate de lipsa gazului în această iarnă, după ce Rusia a oprit majoritatea livrărilor, avertizează Agenția Internațională pentru Energie. Comentatorii atrag atenția asupra consecințelor pe termen lung ale actualei crize. Industria europeană ar putea fi afectată.

Europenii sunt nevoiți să lase mai jos termostatele și să adopte de urgență măsuri de economisire a energiei pentru a ajuta la reducerea consumului de gaz cu 13%, transmite Euronews:

Trebuie să ne pregătim pentru întreruperea completă a furnizării de gaze din partea Rusiei. De asemenea, Europa trebuie să se asigure că rezervele de gaze nu vor scădea sub 33% în această iarnă, astfel încât să aibă suficientă energie dacă apare o perioadă bruscă de frig...

 

Nu doar războiul este sursa crizei...

Potrivit unei analize publicate de revista americană Foreign Policy, "problema fundamentală este că Europa încă nu se confruntă cu sursele crizei, preferând să dea vina pe forțele externe pentru situația sa actuală.

Von der Leyen și alți lideri europeni indică Rusia și războiul său împotriva Ucrainei.

Închiderea robinetelor de gaz de către președintele rus Vladimir Putin a înrăutățit, fără îndoială, lucrurile, dar aceasta va fi deja a treia iarnă a crizei energetice a Europei. În iernile 2020-2021 și 2021-2022, Europa a cunoscut creșteri semnificative ale prețurilor energiei electrice și gazelor naturale, precum și lipsuri de gaze care au dus la creșterea utilizării cărbunelui și păcurei.

Factorii politici europeni fie nu au luat în seamă, fie au preferat să nu schimbe cursul. A ști ce a cauzat problema este primul pas pentru a o rezolva".

Le Monde avertizează că actuala criză energetică ridică problema durabilității unei industrii europene puternice:

"Timp de trei ani, șocurile s-au înmulțit pe Bătrânul Continent, slăbind și mai mult baza industrială deja foarte deteriorată din Franța. Și asta într-un moment în care IMM-urile franceze începeau să ridice capul.

Deja o bună parte din industria chimică a Bătrânului Continent a zburat spre zări mai bune, în Asia sau America, iar alții amenință să accentueze mișcarea.

Și putem să observăm că, deși energia este necesară, ea nu este cheia competitivității unei industrii. Cea al Japoniei este infinit superioară celei a Arabiei Saudite, în ciuda avantajului energetic al acesteia din urmă".

 

Relocări din considerente energetice

Și Les Echos se teme că Franța s-ar putea afla în fața unui nou val de dezindustrializare:

"Problemele generate de costul energiei încep să se înmulțească în Franța. Lanțurile sunt perturbate odată cu utilizarea importurilor din zone mai competitive.

O lovitură pentru mișcarea de reindustrializare pe care o provocase pandemia.

Peste Rin, amorțeala fabricilor este masivă, una din zece companii și-a încetinit producția, potrivit angajatorilor germani.

În Franța, situația nu este la fel de rea, dar  îngrijorează multiplicarea semnalelor de scădere a producției".

Și dacă industria europeană s-ar reloca în Statele Unite?  Este tendința remarcată de The Wall Street Journal, preluat de Courrier International:

"Luptându-se cu creșterea prețurilor la gaze, tot mai multe companii din Europa aleg să se relocheze în Statele Unite.

Prețurile energiei sunt mai stabile, iar președinția Biden sprijină tranziția către surse regenerabile cu miliarde de dolari. Rezultatul este un mediu din ce în ce mai favorabil în Statele Unite, potrivit liderilor de afaceri, în special pentru industriile care pariază pe proiecte legate de produse chimice, baterii și alte produse consumatoare de energie".

 
Revista presei internaționale din 4 octombrie 2022