Loviturile rusești indică „o schimbare în natura și ritmul conflictului", estimează The Washington Post. "Acum, unii se întreabă dacă Statele Unite și aliații săi ar trebui să meargă mai departe decât să ajute Ucraina să se apere, contribuind cu mai multă forță la facilitarea unei victorii ucrainene", mai notează cotidianul american, citat de Courrier International.
La Stampa constată că, "de data aceasta, canalele de televiziune rusești nu mai ascund nimic, nici măcar nu se prefac că ar fi fost lovite doar ținte militare și arată triumfător civilii ucraineni sub foc. Bucuria celor mai însetați de sânge dintre membrii nomenclaturii și liderii de opinie îl transformă în noul erou pe Serghei Surovikin - „Generalul Armaghedon" al războiului din Siria, numit acum la comanda șa-zisei operațiuni speciale".( Sursa: Eurotopics)
Însă, potrivit estimării celor de la Forbes, "peste jumătate din armele pe care armata rusă le-a folosit în atacuri ar fi fost distruse de Ucraina fără să-și atingă vreodată ținta. Armele folosite au costat între 400 și 700 de milioane de dolari",
Newsweek precizează că Rusia a lansat peste 84 de rachete de croazieră în timpul ofensivei aeriene, forțele ucrainene de apărare aeriană doborând 43 dintre ele. O evaluare a Institutului pentru Studiul Războiului sugerează că loviturile de răzbunare ar putea reprezenta o nouă greșeală de calcul pentru Putin.
Raportul susține că armata rusă a irosit arme vitale asupra țintelor civile în loc să le folosească pe ținte militare mai importante din punct de vedere strategic. Rusia este în pericol de a rămâne fără instrumentele de care are nevoie pentru a se apăra împotriva contraofensivelor în curs de desfășurare în sud și est.
Pentru ziarul belgian De Standaard, citat de Eurotopics, „singurul lucru pe care Putin pare să-l fi realizat este că a potolit pentru moment setea de sânge a șoimilor de la Kremlin.
Pe de altă parte, cu această ultimă mișcare, Putin își va înstrăina și mai mult ultimii aliați rămași, în special China. Doar dictatorul belarus Lukașenko este încă dispus să-și lege soarta de a lui Putin.
În Ucraina, această teroare oarbă împotriva țintelor civile nu are cu siguranță efectul dorit. Deși loviturile au declanșat panică și frică încă din februarie, primele reacții mărturisesc acum o hotărâre și dorința de a riposta, iar aceasta ar trebui să fie și reacția Occidentului."
Și Le Figaro constată că "rachetele nu mai terorizează o populație de acum experimentată, care a suportat aproximativ 2.500 de lovituri de la începutul invaziei.
Numai haosul din spatele liniilor poate oferi o diversiune până când carnea de tun să fie aruncată în luptă.(...) Mișcarea trimite un mesaj națiunii ruse: ca și anexarea unor bucăți din Ucraina, înseamnă că nu există întoarcere. Un pas mai departe în goana sa precipitată, ale cărei implicații încep să-i îngrijoreze pe sponsorii mașinii de război ucrainene.
Ar trebui să-l împingem pe stăpânul Kremlinului către înfrângere sau să-i oferim o cale de ieșire?" – întreabă ziarul francez.
În timp ce Le Point vede un Vladimir Putin care-și joacă ultimele cărți.
"Mobilizarea generală, recurgerea la arme nucleare... Ce mai poate face președintele rus pentru a evita înfrângerea în Ucraina?(...) Pare din ce în ce mai clar că gama de opțiuni ale lui Putin se îngustează și că niciuna nu îi garantează victoria. Deja, în jurul lui,se văd fisurile. Va supraviețui unui eșec? Nu riscăm să vedem la Kremlin pe cineva și mai naționalist decât el? Invazia Ucrainei nu a dat încă roade pe deplin. Și ele pot fi doar amare".
Revista Presei
Presa Românească
Presa Internațională
Top articole
