Play
Ascultă RFI Romania
Play
Ascultă RFI France
Ascultaţi


Oare murdărirea tablourilor ajută la salvarea planetei?

protest_monet_.jpg

Activiștii de mediu și isprava lor, Muzeul Barberini, Berlin, octombrie 2022
Sursa imaginii: 
Captură de ecran Twitter / Letzte Generation

La doar câteva zile după ce au aruncat cu supă de roșii într-un tablou Van Gogh de la Galeria Națională din Londra, activiștii climatici ai grupului Last Generation au dat cu piure de cartofi pe un tablou al lui Claude Monet de la Muzeul Barberini din Potsdam, Germania. Presa internațională pune în discuție legitimitatea mijloacelor de protest alese de activiști.

"A durat doar câteva secunde", relatează Le Parisien.

Nu întâmplător acești activiști au atacat duminică un tablou al impresionistului Claude Monet. „Monet a iubit natura și a surprins frumusețea ei fragilă în lucrările sale", scrie asociația pe Twitter. "De ce mult mai mulți oameni se îngrijorează de deteriorarea unui tablou decât de distrugerea lumii noastre în sine?" - se întreabă activiștii.

După cum relatează un sociolog citat de ziarul francez La Croix, "La Roland-Garros, a fost de ajuns ca o singură persoană să se lipească de fileul de tenis pentru ca imaginea să facă înconjurul lumii. Acțiunile întreprinse împotriva picturilor lui Van Gogh din Londra și Monet din Potsdam sunt lovituri de geniu pentru că șochează pe toată lumea. Această mobilizare face parte din nesupunerea civilă non-violentă.

Să revenim la întrebarea despre cât de departe putem merge: de fapt, cât de mult suntem gata să suportăm că nimic nu se întâmplă, când pericolul devine în fiecare zi tot mai amenințător? Acest lucru nu se face împotriva societății, ci pentru ea. Această formă de acţiune se articulează cu cea a întregii mişcări asociative", spune expertul citat de La Croix.

După cum observă revista americană Time, "aceste proteste au atins cu siguranță obiectivul de a atrage atenția lumii, dar pentru unii obișnuiți să vadă activiști pentru climă ținând pancarte pe străzi, aceste cascadorii creative pot genera confuzie: de ce să arunci mâncare pe opere de artă în numele crizei climatice?

Pentru protestatari, scopul este parțial să atragă atenția și, de asemenea, să ilustreze gradul de complezență în rândul publicului larg. „Ce valorează mai mult, arta sau viața?", a strigat unul dintre activiști la National Gallery din Londra. ”Ești mai preocupat de protecția unui tablou sau de protecția planetei noastre?"

Frankfurter Allgemeine Zeitung nu privește cu simpatie astfel de forme de protest:

Tinerii care au protestat cu voce tare cu privire la catastrofa climatică au fost mai importanți decât piureul de cartofi de pe un tablou. Nu avem altă variantă decât să-i privim pe membrii „Ultimei Generații" ca pe oameni al căror obiectiv este să atragă atenția în mod ieftin, dând impresia că fac mult pentru climă – deși în realitate astfel de gesturi nu fac nimic pentru aceasta. Singura presiune reală a fost cea asupra paznicilor muzeului." (Sursa: Eurotopics).

Și ziarul belgian La Libre Belgique vede aceste gesturi ca fiind "lipsite de sens" și amintind mai curând de felul în care regimurile totalitare distrug operele de artă.

"Activiștii pentru climă ar trebui să se distanțeze de astfel de acțiuni, deoarece șochează și se divid cu mult dincolo de cercurile iubitorilor de artă.

Arta este un aliat natural al mediului și al marilor cauze ale umanității. Prostia, pe de altă parte, este probabil cel mai mare dușman al ei." (Sursa: Eurotopics).

 
Revista presei internaționale din 26 octombrie 2022