Cel mai controversat (și politizat) turneu final al Cupei Mondiale

Cupa Mondială care se deschide duminică este de departe cea mai controversată din istorie, citim pe site-ul Eurosport :

"Dar dacă stai bine să cauți, mai poți găsi în ea o calitate sportivă: vor concura 32 de echipe și va fi pentru ultima oară.

Peste patru ani, în Statele Unite, Canada și Mexic, 48 de națiuni vor lua parte la Cupa Mondială. O greșeală istorică.

Dacă până și ele, printre cele mai mari țări din lume, trebuie să o facă asociindu-se în trei, este timpul să uităm de Cupele Mondiale organizate într-o singură țară.

Adăugați la aceasta că, după micuțul Qatar, gigantismul nord-american va pune alte probleme ecologice, cu distanțele sale categoria XXL”.

Time notează că turneul din Qatar începe pe fondul condamnării continue privind tratamentul persoanelor LGBT, a morților numeroase în rândul lucrătorilor migranți care au construit infrastructura și a altor preocupări legate de drepturile omului.

Agravând un subiect deja sensibil, Khalid Salman, fost fotbalist din Qatar și ambasador al Cupei Mondiale de anul acesta, a descris săptămâna trecută homosexualitatea ca haram („interzisă") și „o afectare a minții". Homosexualitatea este ilegală în Qatar, iar persoane LGBT au fost arestate sau maltratate în mod arbitrar de către autorități chiar în septembrie, conform Human Rights Watch.

A fost discriminat Orientul Mijlociu?

BBC se întreabă: Este aceasta cea mai politizată Cupă Mondială din toate timpurile?

Declarația fostului internațional Qatar Khalid Salman adresată radiodifuzorului german ZDF s-a adăugat la o listă tot mai mare de probleme.

Criticii privind drepturile LGBT și drepturile muncii i-au determinat pe mulți să pună la îndoială decizia FIFA de a acorda turneul Qatarului.

Totuși, decizia de a expulza Rusia din turneu, în fazele de calificare, este unul dintre domeniile în care FIFA a primit cele mai multe laude internaționale.

În ciuda reacțiilor negative, emirul Qatarului, Tamim Bin Hamad Al Thani, a răspuns criticilor: „De decenii, Orientul Mijlociu a suferit din cauza discriminării și am descoperit că această discriminare este în mare măsură bazată pe faptul că oamenii nu ne cunosc și, în unele cazuri, refuză să ne cunoască", spune emirul, citat de BBC.

Câți muncitori au murit pe șantierele Cupei Mondiale?

În timp ce The New York Times vorbește despre "echipa uitată a Cupei Mondiale";

”Sunt sutele de mii de nepalezi care au făcut parte dintr-o armată de muncitori migranți ce a refăcut Qatarul pentru momentul său de glorie la Cupa Mondială. Însă, atrași de salariile extrem de necesare, mulți au plătit un preț mare”.

Dar câți oameni au murit pentru Cupa Mondială din Qatar? Deutsche Welle (DW) încearcă o verificare:

”Activiștii pentru drepturile omului, politicienii, fanii și mass-media vorbesc despre 6.500 sau chiar 15.000, presupuse decedate în legătură cu turneul de fotbal.

Totuși, asemenea cifre nu i-ar cuprinde doar pe cei sacrificați pentru infrastructura Cupei Mondiale.

Cifrele ar include muncitori în construcții slab calificați, personal de securitate sau grădinari care ar fi putut sau nu să fi fost angajați în proiecte legate de Cupa Mondială; dar cuprinde și profesori străini, medici, ingineri și alți oameni de afaceri.

Mulți au venit din țări în curs de dezvoltare, cum ar fi Nepal și Bangladesh, în timp ce alții au venit din țări cu venituri medii sau mari.

Statisticile din Qatar nu permit o defalcare mai detaliată.

În The Guardian, jurnalistul Pete Pattisson și echipa sa spun că cifra totală de 6.751 se bazează pe statisticile oficiale ale guvernelor din Bangladesh, India, Nepal, Pakistan și Sri Lanka, ai căror cetățeni reprezintă o proporție semnificativă a lucrătorilor migranți din Qatar, în special muncitori slab calificati.

Potrivit guvernului, în Qatar se înregistrează1.500 de decese pe an la două milioane de oameni, ceea ce reprezintă o rată medie normală a mortalității.

În concluzie, spune DW, cifrele care se referă la decesele legate de Cupa Mondială din 2022 variază în funcție de definiție, inclusiv de unde provin lucrătorii migranți, unde și când au murit și dacă decesele lor pot fi descrise ca fiind legate de muncă sau nu.

Cu toate acestea, având în vedere inconsecvențele și neajunsurile din datele oficiale ale Qatarului, o concluzie concretă este imposibil de stabilit, ceea ce ridică, la rândul său, întrebarea: de ce tocmai autoritățile Qatar nu sunt în măsură să furnizeze informații fiabile”.