Gesturi politice în Qatar: FIFA interzice banderolele "curcubeu", jucătorii iranieni sfidează regimul

”Un simbol al păcii, unității și incluziunii, care divizează” – rezumă Le Monde :

"O bucată de material care sfâșie organismele și echipele participante la Cupa Mondială 2022. FIFA nu a cedat nici cererilor de excepții depuse încă din septembrie de către cele șapte națiuni europene și nici presiunii opiniei publice, care a crescut pe măsură ce se apropia această controversată Cupă Mondială".

În schimb, The Irish Times crede că  „Dacă Anglia, Țara Galilor, Belgia, Danemarca, Germania, Țările de Jos și Elveția ar fi refuzat să se conformeze, FIFA ar fi căzut și mai mult în ridicol, dând instrucțiuni arbitrilor să le arate cartonașul galben jucătorilor implicați. Acțiunile contează pe scena mondială - așa cum s-a văzut atunci când echipa iraniană a refuzat să-și cânte imnul național".

Iar Libération consideră că, „Prin amenințarea cu cartonașul galben, cea mai înaltă autoritate din fotbalul mondial încalcă Sfânta Sfintelor: spațiul jocului. Acesta a fost întotdeauna protejat și aparține doar celor 22 de jucători și arbitrilor. ... Amenințând jucătorii cu un avertisment pentru că au făcut declarații sociale, FIFA face exact ceea ce pretinde că vrea să prevină: invită politica pe teren. Puteți căuta mult și bine în regulament: culoarea banderolei de căpitan nu este precizată în niciuna dintre cele 17 reguli ale jocului. În mod clar, atunci, este mai mult despre a-i face pe plac gazdei, Qatar. Ar fi mai bine să spună asta deschis."

De partea sa, ziarul belgian De Morgen, citat de Eurotopics  opinează că națiunile au avut la dispoziție doisprezece ani pentru a face FIFA să se răzgândească :

"Sau credem că această Cupă Mondială ar fi mers înainte dacă Germania, Olanda și Spania ar fi spus împreună că nu vor participa? Dar asta nu s-a întâmplat. Și de fapt nici măcar nu poți învinovăți sportivii pentru asta. Pentru că atunci când se vor întoarce acasă după aceea, cei din guvernele lor vor fi aceia care le vor lua locul în hotelurile și saloanele din Doha, cerșind mai mult petrol".

O palmă pe obrazul regimului iranian

Și gestul iranienilor de a refuza să cânte imnul național, în semn de protest față de regimul ayatollahilor, a fost intens comentat în presa internațională.

"Un gest curajos și puternic, o mică minune de la o Cupă Mondială ca vai de ea", scrie The Guardian.

"Echipa de fotbal nu este o extensie a liderilor Iranului, ci este de fapt opusul, văzută ca un amplificator pentru libertate, și modernitate. Nu întâmplător femeile au fost interzise de pe terenurile de fotbal din 1979. Regimul se teme de acest lucru".

Iar Le Point titrează: „Jucătorii iranieni au pălmuit regimul".

Politologul Pascal Boniface declară pentru revista franceză că acest gest este extrem de puternic:

"Este o expresie colectivă de susținere pentru demonstrațiile interzise, care zguduie Republica Islamică.

Să nu uităm că Iranul a impus porți închise la ultimele întâlniri ale echipei naționale, tocmai pentru a evita orice tip de demonstrație ostilă regimului”.

În Courrier International citim că tăcerea fotbaliștilor iranieni ulcerează presa conservatoare.

Publicația franceză citează cotidianul ultraconservator Kayhan, potrivit căruia „oculta afiliată Israelului și Arabiei Saudite, cu ajutorul mercenarilor iranieni și străini, a făcut totul pentru a diviza poporul iranian și jucătorii echipei naționale și pentru a produce antagonisme false", spune ziarul iranian.

Secvența a făcut înconjurul lumii, cu excepția Iranului, unde televiziunea de stat nu a difuzat imaginile, indică publicația iraniană  de opoziția IranWire.