
Presa internaţională
China și Iran: primele efecte ale protestelor par să se facă vizibile
protest_china_beijing.jpg

CNN transmite că, în China, protestatarii au obținut o victorie parțială câtă vreme orașele încep să slăbească controalele Covid.
Poate că este prea devreme pentru a numi o victorie completă, dar agitația colectivă a forțat o repliere remarcabilă din partea unuia dintre cele mai autoritare guverne din lume - și a liderului său, Xi Jinping.
Și ziarul francez Libération scrie că autoritățile locale chineze relaxează treptat regulile de sănătate, dar acest lucru are mai mult de-a face cu economia decât cu libertățile civile.
În urmă cu o săptămână, nervozitatea care fierbea de luni de zile împotriva politicii stricte „zero Covid" a izbucnit cu demonstrații într-o duzină de orașe din China, cu o amploare nemaivăzută de la mobilizările pro-democrație de la Tiananmen din 1989.
Conduse în special de studenți, aceste demonstrații au luat rapid o turnură politică, unii cerând plecarea președintelui Xi Jinping. Ca răspuns, autoritățile au început de atunci să reducă restricțiile, o mișcare aplaudată de Organizația Mondială a Sănătății (OMS).
Foreign Policy explică faptul că momentul 2022 nu este identic cu cel din1989, dar demonstrațiile se pot dezvolta în moduri imprevizibile.
Cu siguranță, este extrem de rar să auzi demonstranții cerând deschis președintelui Xi Jinping să demisioneze, declarând că nu-și doresc un „împărat pe viață".
"Dar să fim clari: majoritatea demonstranților părea să ceară încetarea restricțiilor draconice Zero COVID. Și, în mod paradoxal, autoritățile căutau deja să liberalizeze unele măsuri, tocmai când protestatarii începeau să se ciocnească cu poliția.
În ultimele săptămâni, administrațiile locale au încercat să introducă modificări progresive ale protocoalelor stricte privind pandemia, care au fost văzute ca o obsesie personală a lui Xi Jinping".
"Prea puțin, prea târziu?”
Și regimul religios din Iran dă semne că ar face un pas înapoi, în fața protestelor masive din ultimele săptămâni.
Le Monde notează că anunțul foarte ambiguu al suprimării poliției moralității, responsabilă de moartea lui Mahsa Amini, pare să trădeze deruta regimului, în fața furiei populare pe care acesta nu a putut să o anticipeze.
"Prea puțin, prea târziu? Nu este neobișnuit ca un regim nepopular, destabilizat de o revoltă pe care nu o poate reduce la tăcere, să răspundă cu o concesie care ar fi fost considerată majoră la momentul izbucnirii nemulțumirilor, dar care nu mai este așa".
Potrivit BBC, nu există garanții că o astfel de concesie ar fi suficientă pentru a opri tulburările, în cadrul cărora numeroase femei și-au fluturat basmalele în aer și le-au dat foc.
The Washington Post consideră că desființarea forței responsabile cu punerea în aplicare a obligativității portului hijabului ar indica un nivel de reacție încă nemaivăzut la solicitările manifestanților.
"Dar experții au avertizat că remarcile procurorului general, venite ca răspuns la întrebările din cadrul unei conferințe de presă, ar trebui luate cu o doză de scepticism.
El părea să se refere la relativa absență a poliției morale pe străzi, de când au izbucnit protestele. O aplicație mobilă folosită inițial de iranieni pentru a urmări patrulele a fost folosită în ultimele săptămâni pentru a monitoriza și a evita forțele de securitate".