Play
Ascultă RFI Romania
Play
Ascultă RFI France
Ascultaţi


România și Bulgaria, înfrângere dureroasă. Austria, surdă la apelul Germaniei

romania_ue.jpg

Sursa imaginii: 
Facebook / Comisia Europeană în România

Presa internațională a reacționat imediat după votul din Consiliul JAI, prin care România și Bulgaria au rămas în afara Spațiului Schengen iar Croația a fost admisă. Jurnaliștii remarcă nervozitatea din sală, cauzată de atitudinea inflexibilă a Austriei și Țărilor de Jos față de România și Bulgaria.

După cum transmite Politico, planul inițial fusese să fie admise la pachet: Croația împreună cu România și Bulgaria. Dar această schemă s-a prăbușit după ce Austria a afirmat că va pune veto asupra aderării României și Bulgariei, argumentând că țările nu reușesc să facă față creșterii numărului de  migranți care vin în UE.

Pe lângă Austria, Țările de Jos și-au exprimat anterior opoziția față de admiterea Bulgariei.

Euronews titrează: "Austria blochează aderarea la Schengen a României și Bulgariei, în timp ce Croația primește undă verde". 

Potrivit rețelei de televiziune, "concluzia negativă, care era larg așteptată, reprezintă o înfrângere politică dureroasă atât pentru România, cât și pentru Bulgaria, care au aderat la Uniunea Europeană cu șase ani înaintea Croației. Comisia Europeană, însărcinată cu evaluarea candidaturilor Schengen, a declarat că cele două țări sunt pregătite să devină parte din zona fără pașapoarte cel puțin din 2011. Executivul a emis un alt sprijin necondiționat chiar luna trecută, în timp ce Parlamentul European a adoptat o nouă rezoluție prin care denunță excluderea drept „discriminatorie".

Țările care în ultimii ani s-au opus extinderii Schengen, cum ar fi Finlanda, Danemarca, Suedia și Belgia, și-au atenuat pozițiile, crescând șansele unui rezultat pozitiv.

Franța și Germania, cele mai influente state ale blocului, și-au exprimat sprijinul pentru România și Bulgaria în acest an. Dar nimic din toate acestea nu a fost suficient pentru a depăși reticența austriacă și olandeză. Întrucât aderarea la Schengen necesită unanimitate, mica minoritate a reușit să blocheze întregul proces. Dezbaterea de joi a durat „mai mult decât se aștepta", a spus un diplomat al UE, descriind „anumite nervozități în sală", odată ce rezultatul a devenit clar.

Opoziția Austriei i-a surprins pe mulți la Bruxelles, deoarece a apărut abia în ultimele săptămâni și se bazează pe un nou aflux de solicitanți de azil pe ruta Balcanilor de Vest".

Austria a spulberat șansele României și Bulgariei

Potrivit Deutsche Welle șansele ca România și Bulgaria să se alăture zonei au fost spulberate în urma opoziției din partea Austriei.

Ministrul german de externe Annalena Baerbock a vrut ca România și Bulgaria să se alăture, dar acest sentiment nu a fost împărtășit la Viena.

„Nu numai Croația, ci mai ales România și Bulgaria au făcut multe pentru a se putea alătura spațiului Schengen", a spus Baerbock. „Comisia a confirmat încă o dată acest lucru în urmă cu doar câteva săptămâni... Mai ales în aceste vremuri, este important ca Europa să fie solidară. Fac un apel în special Austriei să-și reconsidere refuzul față de România și Bulgaria", a spus ministra germană. Dar acest apel pare să fi găsit urechi surde la Viena.

Publicația belgiană L'Echo scrie că "votul negativ pentru România și Bulgaria a generat o anumită amărăciune în sală, împărtășită cu siguranță de Belgia", după cum subliniază o sursă diplomatică. Candidatura lor va fi revizuită în 2023, în timpul președinției suedeze a UE, crede ziarul belgian.

Franța a susținut extinderea

Publicația franceză Le Télégramme remarcă faptul că, "pe lângă Austria, un alt stat membru, Țările de Jos, s-a declarat împotriva intrării Bulgariei în Schengen.

Ministrul olandez al Migrației, Eric van der Burg, a explicat joi că țara sa are îngrijorări cu privire la „corupție și drepturile omului" în această țară și a cerut un nou raport Comisiei cu privire la aceste puncte. „Pentru noi, este un da Croației și un da României", a spus el.

Cu toate acestea, cazul României este legat procedural de cel al Bulgariei. Cele două foste țări comuniste au intrat în UE în 2007 și bat la ușa Schengen de mai bine de zece ani.

Creșterea migrației a fost înregistrată în special pe ruta Balcanilor de Vest, unde au fost detectate aproape 140.000 de intrări ilegale în UE din ianuarie, potrivit Frontex.

O cifră totuși departe de cele 764.000 de intrări înregistrate în 2015, la momentul crizei refugiaților, dar care nu ține cont de exodul ucrainean.

Creșterea sosirilor prin Balcanii de Vest - în special prin Serbia - a determinat Comisia Europeană să prezinte un plan de acțiune pentru a încerca să reducă afluxul pe această rută, așa cum a făcut recent pentru ruta mediteraneană.

Bruxelles-ul propune, printre altele, desfășurarea agenției europene Frontex, nu doar la granițele UE cu Balcanii de Vest, ci și între aceste țări.

Spre deosebire de Austria, Franța credea că integrarea Croației, României și Bulgariei în Schengen va „contribui la controlul granițelor noastre" și va limita sosirile pe ruta balcanică.

 
Revista presei internaționale din 9 decembrie 2022