A fi dictator este o meserie riscantă

"Să fii dictator este o meserie riscantă", observă Le Point.

"Împotriva tiranilor, curajul femeilor iraniene și rezistența ucrainenilor mărturisesc puterea aspirației spre libertate.

Regimul iranian tremură în fața erupției populare; în Rusia, sute de mii de cetățeni au fugit din țară de când Vladimir Putin a decis să invadeze Ucraina; în China, exodul din Hong Kong a fost masiv de când Beijingul și-a extins sistemul represiv, în urmă cu doi ani.

Nu este ușor să-ți mulțumești cetățenii atunci când ești un despot. Este chiar o funcție în pericol, deoarece aspirația pentru libertate individuală este o motivație puternică pentru toate ființele umane.

„Dictatorii vor muri, iar puterea pe care au luat-o de la oameni va reveni oamenilor", spunea Charlie Chaplin, în discursul de încheiere al filmului său din 1940, Dictatorul.

Autocrații susțin de mult că sunt mai buni decât democrații în a asigura prosperitatea și securitatea oamenilor. Cazul citat întotdeauna este cel al Chinei, care a reușit în trei decenii să-și scoată masiv populația din sărăcie.

Dar apariția unei mari clase de mijloc, care aspiră la standardele de viață occidentale, împinge regimul comunist să exercite un control social tot mai extrem asupra populației sale.

Un dictator poate greși mai ușor decât un democrat. Este adesea dezinformat, pentru că cei din jurul său îi spun doar ceea ce îi place să audă.

Probabil că Putin nu cunoștea starea deplorabilă a armatei sale, înainte de a ordona invazia din 24 februarie.

Numărul unu iranian, Ali Khamenei, probabil nu știa că exasperarea era atât de evidentă în rândul populației. Și totuși, chiar și într-o dictatură la fel de perversă precum Republica Islamică, care a suprimat orice disidență timp de patruzeci și trei de ani, se întâmplă ca poporul să se revolte", observă Le Point.

Execuțiile, singura opțiune a regimului clerical iranian

„Când nu ai credibilitate... ai mari probleme", spune într-un interviu pentru Politico Wei Jingsheng, un disident chinez, despre Xi Jinping și viitorul protestelor din China.

"La suprafață, pentru străini, Xi Jinping pare a fi atotputernic, cu o autoritate extraordinară. Dar cei care trebuie să se supună ordinelor emise de președinte au diverse moduri de a se descurca.

Este posibil ca ordinele să nu fie executate deloc. Alții ar putea avea modalități de a face ca ordinele să se piardă în aer. În astfel de circumstanțe, lipsa credibilității, lipsa încrederii oamenilor sau a autorității în rândul oamenilor este cea mai mare vulnerabilitate a lui Xi Jinping", spune disidentul chinez.

National Public Radio informează că mai mulți iranieni se confruntă cu o posibilă execuție, deoarece autoritățile încearcă să zdrobească protestul care nu se mai termină.

Execuțiile sunt principalul răspuns al Teheranului la protestele care au cuprins țara. Aceasta semnalează că puterea clericală a Iranului consideră că are puține opțiuni în afară de forța brută pentru a potoli tulburările.

Numărul democrațiilor, în scădere

Iar Le Monde vine cu o constatare amară: numărul democrațiilor liberale, estimat la doar 34, nu a fost niciodată atât de scăzut din 1995:

"Dar apărătorii standardelor democratice care privesc înapoi la anul trecut nu pot decât să vadă că ar fi putut fi mult mai rău.

Dacă armata rusă s-ar fi dovedit atât de modernizată și dominatoare pe cât susținea cu încredere Vladimir Putin, s-ar fi instalat astăzi o putere marionetă la Kiev în locul celei, desigur perfectibile, care conduce azi războiul unei națiuni. O putere controlată de Kremlin ar fi fost la fel de legitimă precum cea a lui Alexander Lukașenko la Minsk, adică nu ar reprezenta nimic din aspirațiile poporului său ci s-ar baza exclusiv pe aceleași forțe represive.

Contagiunea autoritară care a cuprins lumea de mai bine de un deceniu ar fi avansat ceva mai departe. Georgia și Moldova sunt mai expuse ca niciodată. Discursul acum obsesiv al Kremlinului și epigonilor săi despre declinul ireversibil al taberei occidentale ar fi găsit noi ștafete și noi idioți utili pentru a-l prezenta ca pe o realitate".