Migrația revine pe agenda UE, cei 27 sunt tot divizați

Politico  informează că liderii UE urmează să discute problema delicată la summitul lor de săptămâna viitoare. Liderii UE vor spune că Europa va folosi „ca pârghii toate politicile și instrumentele relevante ale UE, inclusiv dezvoltarea, comerțul și vizele, precum și oportunitățile de migrație legală", potrivit proiectului de concluzii văzut de redactorii publicației europene.

În acest context, Ouest France notează că dreapta dură aflată la putere în Suedia lansează o campanie în străinătate pentru a descuraja candidații la emigrare să vină în țară.

Suedia, care deține președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene intenționează, de asemenea, să încurajeze UE să accelereze expulzările.

Și va profita de semestrul său de președinție rotativă a Consiliului Uniunii Europene pentru a-și convinge partenerii să facă la fel.

În Euractiv citim că prim-ministrul italian Giorgia Meloni și președintele Consiliului UE, Charles Michel, s-au aflat la Roma pentru a discuta despre imigrație și inflație înaintea reuniunii Consiliului UE din 9-10 februarie. 

Președintele Consiliului UE i-a mulțumit lui Meloni pentru „responsabilitatea" demonstrată în primele 100 de zile de guvernare.

Se anunță o primăvară dificilă

Potrivit revistei franceze Le Point, Europa se teme de un val dublu de migranți în această primăvară :

”Numai ruta Balcanilor de Vest reprezintă 45% din toate traversările ilegale, în creștere cu 136% față de anul trecut. Această rută este parcursă mai des de sirieni, afgani și turci. Există însă și rapoarte despre noi naționalități, până acum nu foarte prezente, precum burundienii, tunisienii și indienii.

Uniunea Europeană se află astfel în fața unei situații complicate: pe de o parte, Germania, cea mai mare economie a sa, mizează pe imigrație pentru a-și menține poziția; pe de altă parte, țările din Sud, cele mai expuse fluxurilor migratorii, nu și-i doresc și se plâng de lipsa de solidaritate din partea partenerilor europeni.

Ursula von der Leyen, deși este membră a PPE, adoptă personal o linie mult mai apropiată de cea a lui Olaf Scholz decât de partidul ei inițial.

Alegerile europene se apropie și președinta Comisiei urmărește un al doilea mandat.

Fără sprijinul PPE, ea nu va fi numită spitzenkandidat („șef de listă") al familiei sale politice, în ianuarie viitor.

Dar, fără sprijinul compatriotului ei Olaf Scholz în Consiliu, Ursula von der Leyen nu va putea obține un al doilea mandat în fruntea Comisiei. Prin urmare, pendulul său oscilează între fermitate și umanism”.

Ce s-a schimbat de la tragedia din 2013?

De peste ocean, Los Angeles Times amintește că, la aproape 10 ani de la tragedia în care au murit 300 de migranți plecați cu o barcă din Libia, în octombrie 2013,  puține s-au schimbat :

”Deși liderii europeni au făcut atunci o promisiune solemnă : "niciodată din nou".

Dar la aproape un deceniu, puține s-au îmbunătățit.

Gardurile de frontieră sunt din nou în discuție, deși Comisia Europeană a refuzat anterior să sprijine țările membre să le ridice, argumentând că nu sunt în conformitate cu „valorile europene".

Mai multe țări UE, în special Ungaria, Austria și Slovenia, au ridicat garduri la frontieră după ce peste 1 milion de migranți au intrat în Europa în 2015, cei mai mulți dintre ei refugiați de război din Siria și Irak.

Comisia vrea să accelereze procesarea azilului la granițele blocului și a numit un „coordonator pentru returnări" pentru a accelera deportările”.