După emiterea mandatului CPI, lumea lui Putin devine tot mai mică

Pentru CNN, "lumea lui Putin tocmai a devenit mult mai mică" :

”Putin se confruntă acum cu o dilemă: dacă se va prezenta la Delhi pentru ediția din acest an a G20 din septembrie. India, ca și SUA, nu este membră a CPI, dar ce va face premierul Narendra Modi?

Fără o planificare atentă, Putin ar putea ateriza într-o țară aparent nealiniată cu CPI și care nu este obligată să respecte cerințele de drept internațional care cer ca el să fie predat la Haga, însă o presiune politică internațională nevăzută ar putea declanșa un proces juridic pentru a-l trimite la Haga.

Așadar, indiferent de ce spune Kremlinul, ego-ul lui Putin este afectat”.

Și Le Monde notează că viitoarele călătorii ale lui Vladimir Putin în anumite părți ale lumii vor fi mai dificile :

”Inculpat de CPI în 2009, președintele sudanez Omar al-Bashir nu și-a întrerupt călătoriile. Dar voiajele sale au fost îngreunate de mandatul de arestare împotriva sa.

În timpul unui summit al Uniunii Africane în 2015, el a trebuit să fugă pe furiș din Africa de Sud, amenințat de acțiunile în justiție ale ONG-urilor.

De când a fost emis mandatul de arestare împotriva președintelui rus, unii au început deja să examineze cu atenție programul lui Putin, observând că acesta ar trebui să se deplaseze în Africa de Sud pentru summitul BRICS”.

Magistrații CPI nu au cedat presiunilor

The Guardian constată cu satisfacție că procurorul CPI și judecătorii nu au cedat presiunilor, de teama punerii în pericol a unui viitor proces de pace :

”Emmanuel Macron, președintele Franței, susținea că Putin nu ar trebui să fie "umilit".

Dar tribunalul a arătat că nu există impunitate nici măcar pentru cei mai înalți lideri.

La fel ca Rusia (și SUA), China nu este parte la CPI.

Dar acuzația ar trebui să nu lase nicio îndoială președintelui său, Xi Jinping, cu privire la reputația josnică a gazdei sale, câtă vreme el începe o vizită de stat la Moscova în această săptămână.

Un lider mai principial și-ar putea anula călătoria. Dar și Xi are mâinile pătate de sânge în Xinjiang”.

Un război, două instanțe, titrează ziarul german Tagesschau :

”Curtea Internațională de Justiție a ordonat Rusiei să oprească războiul din Ucraina.

Pe de altă parte, președintele Vladimir Putin a justificat public războiul prin faptul că în estul Ucrainei are loc un genocid.

Ucraina a cerut atunci ca Haga să clarifice acuzațiile. Pentru Curte, în acest moment nu există dovezi "întemeiate" ale unui genocid în Ucraina”.

Iar experții citați de ziarul italian La Stampa văd în emiterea mandatului un gest cu o valoare simbolică enormă, chiar și dincolo de războiul din Ucraina :

"În primul rând, Curtea nu s-a lăsat intimidată de unul dintre membrii permanenți ai Consiliului de Securitate al ONU. De asemenea, semnalează faptul că imunitatea unui șef de stat nu este un obstacol pentru CPI.

Este, de asemenea, un pas important spre delegitimarea regimului rus și a lui Putin personal. Acesta este un proces de lungă durată, dar este evident că va îngreuna și mai mult procesul de normalizare a relațiilor internaționale din perspectiva Rusiei. În plus, este important să se dovedească faptul că în spatele acestor crime se află autori concreți".