Prăbușirea Tunisiei, un scenariu care provoacă teamă în Europa

La Tribune amintește că Banca Mondială și-a suspendat cadrul de parteneriat cu Tunisia după o creștere a abuzurilor împotriva migranților africani în această țară, în urma unui discurs incendiar al președintelui Kaïs Saïed privind imigrația ilegală.

Tunisia, îndatorată în proporție de 80% din PIB, trebuie să se împrumute pentru a-și acoperi deficitul bugetar. De asemenea, negociază un împrumut de aproape 2 miliarde de dolari cu Fondul Monetar Internațional (FMI), care este o condiție pentru alte ajutoare internaționale, inclusiv din partea Uniunii Europene, dar discuțiile sunt lente.

Potrivit Bloomberg, Tunisia se numără, alături de Bolivia și Pakistan printre cele mai afectate piețe emergente.

Piețele de obligațiuni din unele dintre cele mai vulnerabile economii ale lumii emit avertismente de incapacitate de plată, în condițiile în care turbulențele din sistemele bancare din SUA și Europa le îngreunează și mai mult situația țărilor în ceea ce privește împrumuturile și rambursarea datoriilor.

Problema a pus stăpânire pe liderii UE, notează EU Observer. Aceasta, având în vedere că Tunisia a depășit recent Libia în ceea ce privește numărul de plecări de ambarcațiuni cu migranți care se îndreaptă spre Italia.

Într-o scrisoare înainte de summitul UE care va avea loc la sfârșitul acestei săptămâni la Bruxelles, președinta Comisiei Europene, Ursula Von der Leyen, afirmă că este pregătită să mobilizeze 110 milioane de euro suplimentari pentru Africa de Nord, spre a împiedica oamenii să își riște viața luând ambarcațiuni spre Europa.

”O nouă constituție, croită pe măsura președintelui”

La Libre, ziar belgian, vorbește despre deriva autoritară a președintelui tunisian ales în 2019:

”Kaïs Saïed se străduiește de câteva luni să monopolizeze puterile țării. Deriva s-a intensificat de la suspendarea parlamentului în iulie 2021. O nouă constituție, croită pe măsura președintelui, a fost introdusă în urma acesteia, printr-un referendum respins în mare parte de populație. Noul parlament, cu prerogative limitate și născut din alegeri marcate de o rată de participare de abia 11%, a fost inaugurat la 13 martie.

Provocarea constă acum în evitarea scenariului dezastruos al unei destabilizări totale a țării, care ar putea avea repercusiuni asupra întregii regiuni și ar putea provoca o creștere a fluxurilor migratorii către Europa”.

Iar Le Monde comentează că statul tunisian, prezidat din 2019 de Kaïs Saïed, care și-a arogat toate puterile după lovitura sa de forță din 25 iulie 2021, nu numai că se află în pragul falimentului, dar serviciile sale de securitate au arestat aproximativ douăzeci de opozanți politici de la începutul anului.

Această dublă perspectivă, între turnura represivă a regimului și "libanizarea" țării, așa cum o rezumă un diplomat european, alarmează Italia, dar și Franța și Germania.