Ungaria acceptă Finlanda în NATO, Suedia mai așteaptă. Plus: industria militară rusească în declin

"Ungaria ratifică candidatura Finlandei la NATO, lăsând Suedia în urmă", titrează Bloomberg.

"În timp ce a susținut Finlanda, Ungaria a ținut cererea Suediei pe loc, într-o dispută pe care partidul lui Orban a legat-o de un conflict în interiorul Uniunii Europene cu privire la statul de drept".

Deutsche Welle amintește că, de teamă că vor fi următoarele vizate după invazia pe scară largă a Rusiei, Finlanda și Suedia au abandonat poziția lor tradițională de nealiniere militară și au depus o cerere de aderare la NATO în mai 2022.

Turcia este acum singurul dintre cei 30 de membri NATO care nu a ratificat aderarea Finlandei. Președintele Recep Tayyip Erdogan a declarat totuși că Turcia va începe procesul de ratificare a cererii de aderare a Finlandei.

Deși Orban s-a pronunțat în favoarea admiterii ambelor țări nordice în NATO, el pare să se coordoneze îndeaproape cu Erdogan.

După cum transmite Politico, ”oficialii maghiari au petrecut luni întregi spunându-le omologilor lor că nu au obiecții și că parlamentul lor era pur și simplu ocupat cu alte treburi.

Apoi, luna trecută, Budapesta și-a schimbat povestea. Premierul ungar Viktor Orbán - care are o putere de fier asupra partidului său de guvernământ, Fidesz – a susținut că unii dintre legislatorii săi au avut scrupule în ceea ce privește criticile aduse la adresa stării democrației maghiare.

Finlanda și Suedia au fost în prima linie în ceea ce privește protejarea standardelor democratice în Ungaria, vorbind despre această chestiune cu mult înaintea altor state membre.

Dar la începutul acestei luni - chiar în momentul în care președintele turc Recep Tayyip Erdoğan a anunțat că va sprijini aderarea Finlandei la NATO - poziția Fidesz s-a răsturnat din nou, președintele grupului său parlamentar anunțând atunci sprijinul pentru candidatura Helsinki”.

Între timp complexul militar-industrial rusesc continuă să cedeze teren în fața SUA și a Franței.

Le Monde scrie că pierderile materiale grele suferite de armata Moscovei în Ucraina, presiunile exercitate de Occident asupra cumpărătorilor de armament rusesc și noua concurență din partea Chinei și Turciei apasă greu asupra industriei rusești de apărare.

Declinul este în beneficiul Statelor Unite, care reprezintă acum 40% din comerțul cu arme, dar și al Franței cu o cotă de 11%. Franța vine tare din din urmă chiar dacă Rusia (16%), încă mai este numărul doi în lume. Dar pentru cât timp?

O altă amenințare mortală pentru ruși este presiunea tot mai mare - uneori până la șantaj – din partea Washingtonului asupra clienților Rusiei.

Joe Biden aplică legea lui Donald Trump care sancționează cumpărătorii de arme rusești și băncile care finanțează contractele. Aceasta este în vigoare din 2018.