
Presa internaţională
Baterii sau combustibili sintetici pentru mașini, din 2035. Cine va câștiga cursa?
combustibil_sintetic.jpg

Pentru The Guardian, disputa a fost un semn al tensiunilor tot mai mari legate de acordul verde al UE, un pachet de legi menite să asigure că Europa va atinge zero emisii nete de carbon până în 2050.
Opoziția Berlinului a declanșat, de asemenea, îngrijorări cu privire la un comportament de imitație din partea unor țări, care ar submina procesul decizional al UE.
Revolta de ultimă oră a partidului pro-business FDP a reflectat îngrijorările din puternica industrie auto germană în rândul companiilor specializate în fabricarea de piese specifice motoarelor cu combustie, cum ar fi țevile de eșapament.
Le Point amintește că, la jumătatea lunii februarie, Berlinul a blocat textul în ultimul moment, în ciuda aprobării deputaților europeni în plen și după unda verde din partea statelor membre, inclusiv a Germaniei.
Pentru a-și justifica răsturnarea de poziție, Berlinul ceruse Comisiei să prezinte o propunere care să deschidă calea vehiculelor care funcționează cu combustibili sintetici.
Această tehnologie, care este încă în curs de dezvoltare, ar consta în producerea de combustibil din CO2 produs de activitățile industriale. Promovată de marii constructori auto germani și italieni, ea ar permite continuarea utilizării motoarelor cu combustie internă după 2035.
Însă mulți experți consideră că acești carburanți sintetici au puține șanse de a fi acceptați pe piață și că, în cel mai bun caz, nu ar fi utilizați decât în cazul unei minorități de vehicule de lux. La rândul lor, ONG-urile de mediu contestă această tehnologie, pe care o consideră costisitoare, energointensivă și poluantă.
”Germania nu vrea să-și ucidă găina cu ouă de aur!”
Euronews transmite că detractorii combustibililor sintetici spun că aceștia sunt sunt scumpi, ineficienți din punct de vedere energetic și reprezintă o risipă de resurse :
”Producția actuală de e-combustibili este foarte limitată și este văzută ca o piață de nișă. Prin urmare, este încă neclar în ce măsură pot reprezenta o alternativă la vehiculele electrice, care sunt deja fabricate la scară largă.
Cererea Germaniei de a scuti combustibilii sintetici de la reglementarea privind emisiile de CO2 a fost extrem de neobișnuită și a dus la oprirea întregului proces legislativ.
Această reținere a durat aproape o lună și a declanșat discuții intense între Comisia Europeană și Ministerul Federal al Transporturilor din Germania, controlat în prezent de ramura liberală a coaliției tripartite de guvernare”.
Și, după cum comentează Politico, faptul că Germania este dispusă să se joace cu acest echilibru delicat trădează fie ignoranța regimului actual cu privire la modul în care funcționează UE, fie ambivalența, fie ambele :
”S-ar putea argumenta, în mod justificat, că Germania nu avea de gând să ucidă niciodată găina cu ouă de aur.
Inventat și perfecționat în Germania de-a lungul a mai bine de un secol de către companii precum Mercedes, BMW și Audi, motorul cu combustie internă a fost izvorul mândriei și prosperității germane timp de generații.
Imaginea unui Porsche 911 alimentat cu piston care se deplasează pe Autobahn este la fel de importantă pentru identitatea germană ca și sexul pentru francezi.
Dacă îndepărtați asta, ce rămâne (în afară de bere și bratwurst)?
Într-adevăr, având în vedere că producătorii de automobile din țară nu s-au dovedit a fi deosebit de pricepuți la fabricarea de mașini electrice (sau, mai precis, a bateriilor care stau la baza vehiculelor), Germania a avut motive întemeiate să dezvolte combustibili sintetici cu emisii reduse care să mențină în viață motorul cu combustie internă”.