Netanyahu a început negocieri cu opoziția, dar rămâne dependent de extrema dreaptă

Le Point a discutat cu Yohanan Plesner, președintele Institutului israelian pentru democrație. Acesta estimează că "este vorba de o încetare a focului, poate pentru ca majoritatea să se poată regrupa, reorganiza și apoi, probabil, să reia asaltul".

Mai mulți membri ai coaliției de guvernare asigură că reforma va fi în cele din urmă votată.

Revista franceză îl citează și pe editorialistul cotidianului Yediot Ahronot, potrivit căruia  premierul "a reușit să transforme, prin vorbe frumoase,  o înfrângere amară într-un  meci nul. Dar orice spune sau va mai spune, puțini sunt cei care îl cred".

BBC transmite că, „după săptămâni întregi în care a sfidat protestatarii, dl Netanyahu a amânat o parte esențială a legislației„.

Pe pagina sa de internet, BBC mai comentează că "în timp ce premierul se confruntă cu presiuni din partea protestatarilor, el este, de asemenea, dependent de miniștrii de extremă dreapta din propriul cabinet, fără sprijinul cărora guvernul său s-ar putea prăbuși. Acești miniștri au insistat că reformele trebuie să fie adoptate și în niciun caz diluate".

O societate divizată

Pentru The New York Times, "Israelul se află în mijlocul unei crize politice grave care a luat amploare în ultimele zile și a cuprins componente cruciale ale societății - armata, universitățile și sindicatele - și a provocat tensiuni cu aliații Israelului, în primul rând cu Statele Unite.

În linii mari, societatea israeliană s-a împărțit în două grupuri: cei care doresc un stat mai secular și mai pluralist și cei care au o viziune mai religioasă și mai naționalistă.

Pentru criticii săi, Curtea Supremă este văzută ca fiind ultimul bastion al elitei seculare și centriste descendente din evreii europeni care au dominat statul în primele sale decenii.

Evreii religioși, în special cei ultraortodocși, percep curtea ca pe un obstacol în calea modului lor de viață.

Curtea s-a opus adesea anumitor privilegii și subvenții financiare pentru ultraortodocși. În special, instanța a respins o dispensă specială care permitea evreilor ultraortodocși o scutire de la serviciul militar în favoarea studierii textelor sfinte, ceea ce i-a înfuriat pe liderii religioși.

Israelienii de dreapta care doresc să consolideze colonizarea israeliană în Cisiordania ocupată văd, de asemenea, curtea ca pe un antagonist".

Frankfurter Allgemeine Zeitung, citat de Eurotopics, se întreabă dacă Netanyahu mai are măcar autoritatea de a impune un compromis în cadrul coaliției sale:

"El a trebuit deja să plătească un preț considerabil pentru a restabili momentan ordinea în țară. Ministrul Securității, Ben-Gvir, a cerut să aibă controlul Gărzii Naționale în schimbul acceptării amânării reformei - nu mai vorbim de suspendarea sau revizuirea acesteia.

Faptul că acest provocator extremist urmează să primească comanda forței paramilitare recent înființate pentru a combate tulburările interne s-ar putea dovedi problematic".

The Atlantic comentează că democrația israeliană se confruntă cu o amenințare mortală:

"Netanyahu este implicat în proceduri judiciare, fiind acuzat de luare de mită, fraudă și abuz de încredere. El a dovedit că este dispus și capabil să facă orice îi stă în putere spre a modifica întregul sistem juridic și a evita închisoarea. În acest scop, el s-a aliat cu cele mai mesianice și mai huliganice elemente ale societății israeliene și le-a încredințat portofolii guvernamentale cruciale".