
Presa internaţională
UE vrea să arate că nu a ”obosit” în susținerea Ucrainei
kiev_externe.jpg

Le Figaro remarcă în acest context declarația ministrei franceze a afacerilor externe, Catherine Colonna, potrivit căreia Rusia "nu trebuie să conteze" pe "oboseala" UE. Berlinul a îndemnat UE să pregătească un "plan de protecție pe timp de iarnă " pentru Ucraina. Iar Kremlinul a declarat luni că sprijinul occidental pentru Ucraina a devenit tot mai "obositor”.
Potrivit Euractiv, principalele subiecte de pe ordinea de zi au fost ”integrarea Ucrainei în UE, o demonstrație de susținere în condițiile în care țara se află într-o fază critică a contraofensivei sale împotriva Rusiei și evaluarea unor măsuri vitale, cum ar fi ajutorul militar și înăsprirea în continuare a sancțiunilor”.
Publicația îl citează, de asemenea, pe șeful diplomației europene, Josep Borrell potrivit căruia, în fața unei "amenințări existențiale pentru Europa", "propunerea de pe masă" este de creștere a ajutorului militar pentru Ucraina.
CNN remarcă faptul că întrunirea a avut loc după ce sâmbătă, legislatorii americani au decis să nu includă o cerere de ajutor de 6 miliarde de dolari pentru Ucraina într-o lege provizorie, menită să evite oprirea finanțării guvernului.
Între timp, partidul populist al fostului premier slovac pro-Kremlin Robert Fico a câștigat alegerile parlamentare din Slovacia. Fico a făcut campanie pentru a opri ajutorul acordat Ucrainei și pentru a bloca candidatura Kievului la aderarea la NATO.
Postul american reia și declarația șefei diplomației române, Luminița Odobescu, potrivit căreia Bucureștiul va sprijini Ucraina în ceea ce privește exportul de cereale, subliniind impactul negativ al invaziei asupra securității alimentare globale.
The Irish Times este de părere că va exista o diferență între retorica electorală a lui Fico și acțiunea sa politică.
"În trecut, la putere, Fico s-a dovedit oarecum mai pragmatic și mai înțelegător cu colegii săi din UE decât sugerează retorica sa electorală. El va trebui cu siguranță să fie atent la necesitatea de a menține sprijinul pentru finanțarea UE atât de necesară pentru economia îndatorată a țării. Slovacia, care anterior fusese un susținător ferm al Ucrainei, a furnizat deja Kievului cea mai mare parte a armelor de care se poate lipsi."
Le Monde analizează, la rândul său, urmările evenimentelor de la Washington și Bratislava:
”În Slovacia, național-populismul pe care îl cultivă Robert Fico, inspirat în mare măsură de cel al vecinului său, Viktor Orban din Ungaria, îl clasifică fără echivoc drept pro-rus. Cu atât mai mult cu cât Robert Fico a putut conta pe deschiderea societății slovace față de dezinformare, arma pe care stăpânul Kremlinului, Vladimir Putin, o folosește la nesfârșit împotriva Occidentului și care face din tabăra învingătoare o tabără sub influență.
La Washington, sprijinul acordat Ucrainei pare să devină o variabilă de ajustare politică, în ciuda faptului că a făcut posibilă restabilirea credibilității internaționale a Statelor Unite, irosită de retragerea jalnică din Afganistan.
Democrații și republicanii au ajuns la un rar consens pentru a prelungi funcționarea statului cu patruzeci și cinci de zile, dar cu prețul sacrificării unui pachet de ajutor pe care președintele Volodimir Zelenski tocmai îl apărase cu tărie în Congres.
La fel ca în Slovacia, votul din Congresul american nu reflectă încă un val de susținere.
Dar soliditatea unui adevărat consens bipartizan în privința Ucrainei va fi cu adevărat testată în noiembrie, la finalul aranjamentului provizoriu care tocmai s-a încheiat”.