Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Alianța anti-europenilor (Spiegel)

geert-marine-2703868b.jpg

sursa foto: telegraph.co.uk

Populiștii de dreapta pun la cale o alianță continentală pentru alegerile europarlamentare din 2014. Inițiatorii mișcării sunt olandezul Geert Wilders și franțuzoaica Marine Le Pen. Iar demersul lor pare deja să aibă succes.

Anunțul a fost făcut chiar în inima democrației olandeze, adică în clădirea Parlamentului de la Haga. Lista de acreditări era uriașă la evenimentul prezidat de președintele Frontului Național din Franța, doamna Marine Le Pen, și de liderul Partidului Libertății, Geert Wilders. Ambii politicieni eurofobi stau foarte bine în sondajele din țările lor, așa că nu despre imaginea lor de naționaliști e vorba, ci despre mult mai mult.

Extrema dreaptă europeană vrea să facă legea la nivelul Uniunii și pentru asta își unește forțele înaintea alegerilor europarlamentare din 2014. Ultima tentativă de coagulare a unui grup parlamentar sub denumirea Identitate, Tradiție, Suveranitate a eșuat din cauza României. În 2007, Alessandra Mussolini spunea că românii din Italia au ridicat criminalitatea la stil de viață. În urma declarației, extremiștii români din Parlamentul European s-au retras din inițiativă, iar alianța a eșuat. Așa se face că în actualul mandat, euro-scepticii și populiștii au lucrat fără puterea dată de un grup parlamentar la Strasbourg.

Acum însă, Geert Wilders face vizite de charme în Belgia, Suedia și Austria pentru a strânge oameni în jurul ideii sale. Și Lega Nord din Italia pare dispusă să coopereze. Wilders spune că nu e vorba de rasism și extremism, dar schimbă idei cu Jobbik în Ungaria, cu British National Party la Londra și cu neonaziștii din Germania. Nu că Frontul Național ar fi mai cuminte cu ideile sale antisemite în ciuda aparențelor moderate ale doamnei Le Pen. Se prefigurează așadar o alianță a tuturor celor care sunt contra ceva. Și dacă luăm în calcul nemulțumirea europenilor cu actuala politică moderată, perspectivele pentru mai 2014 nu sunt deloc îmbucurătoare.

Israelul anulează proiectul uriaș de noi colonii în Cisiordania (Le Monde)

Era vorba de 20.000 de noi unități locative pe care guvernul de la Ierusalim vroia să le construiască în teritoriile ocupate. După valul de critici internaționale, se pare însă că presiunea devenise prea mare chiar și pentru Benjamin Netanyahu. Acesta i-a ordonat ministrului pentru locuințe să retragă oferta de licitație.

Inițiativa a fost devoalată de un ONG israelian, Peace Now, care a ridicat subiectul pe agenda publică națională și internațională. Criticile cele mai dure au venit, în mod evident, din partea palestinienilor, dar și de la Washington. Lui Netanyahu nu i-a rămas altă opțiune decât să își atace dur și deschis ministrul pentru locuințe, care, e drept, aparține unui partid ultranaționalist, foarte apropiat de lobby-ul mișcării de colonizare. Netanyahu a declarat că proiectul nu servește în niciun fel intereselor israeliene, mai ales într-o perioadă în care Ierusalimul se străduiește să convingă comunitatea internațională să ajungă la un acord mai bun cu Iranul în chestiunea dosarului său nuclear. Anterior, primul ministru blocase prin veto un proiect care prevedea construcția de 1200 de unități locative în controversata zonă E1 din vecinătatea Ierusalimului. Comunitatea internațională condamnă procesul de colonizare din Cisiordania pe care îl cataloghează ilegal și nelegitim.

Egiptul a anulat starea de urgență (BBC News)

Decizia a fost pronunțată de un tribunal din Cairo, iar guvernul interimar a anunțat că respectă hotărârea. Ridicarea stării de urgență și a restricțiilor de circulație a persoanelor vine cu două zile înainte de expirarea termenului de trei luni pentru care fuseseră decretate.

Starea de urgență fusese impusă în data de 14 august odată cu dizolvarea protestelor celor care se opuneau detronării fostului președinte islamist Mohamed Morsi. Inițial, măsurile restrictive erau menite să dureze o lună, dar guvernul a prelungit termenul pe 12 septembrie. Starea de urgență a permis guvernului sprijinit de armată să facă arestări și percheziții fără mandat și să organizeze procese pentru civili în tribunale militare. Restricțiile de deplasare au avut și efecte în plan economic, mulți oameni de afaceri acuzând că ele nu ar trebui aplicate într-o perioadă în care prioritatea ar trebui să fie reconstrucția economică și crearea de locuri de muncă. În același timp, guvernul egiptean pregătește o lege care să reglementeze protestele. Dacă ea va intra în vigoare, forțele de securitate ar trebui anunțate în prealabil de orice adunare de mai mult de zece persoane indiferent dacă aceasta este în spațiul public sau în privat.