Play
Ascultă RFI Romania
Play
Ascultă RFI France
Ascultaţi


ONU anulează invitația adresată Iranului pentru conferința de pace siriană (Spiegel)

Este un fauxpas diplomatic de primă mână: inițial, secretarul general al ONU Ban Ki Moon a adresat Teheranului în mod surprinzător o invitație de participare la Geneva II. Apoi, Ban s-a văzut nevoit să anuleze demersul la presiunea SUA și a opoziției siriene.

Secretarul general al ONU a reușit să salveze conferința de pace, dar, ca diplomat, s-a supus voinței Washingtonului. Invitația adresată Iranului provocase indignarea administrației americane. Aceasta a acuzat faptul că Teheranul nu afirmase public că susține scopul primordial al acestei conferințe, adică negocierea unui guvern de tranziție în Siria. Opoziția siriană, mai precis Coaliția Națională din exil, anunțase că participarea Iranului la conferința de la Montreux ar reprezenta o linie roșie și că aceasta nu va participa la eveniment dacă anularea nu ar fi venit până ieri seară.

Reacțiile nu s-au lăsat așteptate. Coaliția Națională Siriană a anunțat că va participa la conferința de pace în aceste condiții, iar SUA au îndemnat participanții să se concentreze pe problemele reale ale acestui demers. Pentru Ban Ki Moon însă, situația echivalează cu o înfrângere. Imaginea sa va avea mult de suferit pentru că nimeni nu se aștepta ca unul din cei mai importanți diplomați la nivel mondial să se răzgândească în termen de doar câteva ore. Secretarul general a argumentat că retragerea invitației ar fi fost provocată de răzgândirea Iranului, de fapt, care ar fi aderat la concluziile conferinței Geneva I, dar apoi le-ar fi repudiat. În replică, Teheranul a declarat că niciodată nu a susținut ideea unui guvern de tranziție.

UE va trimite trupe în Republica Centrafricană (Le Figaro)

500 de militari europeni ar urma să se alăture celor 1600 din Franța și celor 4000 din statele africane pentru a susține eforturile de evitare a unui război civil în această țară. Decizia e una bună și necesară, dar mărimea contingentului și limitarea intervenției la șase luni ridică semne de întrebare apropo de capacitatea de a influența în vreun fel realitatea din teren.

Miniștrii de externe din UE au aprobat în unanimitate „conceptul de gestionare a crizei” elaborat de Bruxelles. Este un mandat politic ce va trebui aprobat de Consiliul de Securitate al ONU. Apoi, conceptul trebuie tradus în limbaj militar, adică trebuie detaliat în ceea ce privește perimetrul de acțiune, comandamentul și regulile de utilizare a forței. Probabil că o misiune de evaluare va fi trimisă în Republica Centrafricană în termen de zece zile. Ceea ce înseamnă că militarii nu vor păși pe teritoriul țării înainte de finele lunii februarie.

Pe hârtie e o victorie pentru președintele francez Francois Hollande care apelase la colegii săi europeni pentru susținere. Ar fi prima operațiune terestră a UE de la criza din Ciad (2008) încoace. Cei 500 de militari ar putea asigura perimetrul din capitala Bangui ceea ce ar permite militarilor francezi să opereze în alte părți ale țării. Capitala este zona în care sunt concentrați cei mai mulți refugiați. În plus, organizațiile umanitare au și ele nevoie de protecție. Comunitatea internațională a promis ajutoare în valoare de 365 de milioane euro în 2014 pentru țara aflată în prag de război civil. Un milion de persoane s-au refugiat deja din calea violențelor într-un timp extrem de scurt.

Dezamăgirea vine din nou de la Berlin. Germania nu va trimite militari în Republica Centrafricană, dar va încerca să își spele imaginea prin dislocarea unui contingent în Mali în contrapartidă.

Președintele ucrainean emite avertismente (BBC News)

Viktor Ianukovici a declarat că violențele din ultimele zile de la Kiev amenință stabilitatea țării. Duminică și luni s-au înregistrat ciocniri violente între protestatari și forțele de ordine ucrainene care s-au soldat cu mulți răniți și arestați.

Mai precis e vorba de 30 de persoane arestate și peste 100 de răniți. Dintre aceștia, zeci sunt polițiști. Piața Independenței, trebuie spus, este o oază de liniște. Confruntările au loc pe o stradă din spatele Euromaidanului care duce către sediul guvernului și al parlamentului de la Kiev. Linia de demarcație între polițiști și manifestanți este formată din scheletele unor autobuze incendiate pe parcursul confruntărilor. Protestatarii au aruncat cu pietre din caldarâm și cocktailuri Molotov, poliția a răspuns cu gaze lacrimogene și gloanțe de cauciuc. Manifestațiile de duminică, la care au participat 200.000 de oameni, au dorit să reprezinte o sfidare a noilor legi care interzic acțiunile de protest în Ucraina. Președintele Ianukovici a anunțat deja că este dispus să negocieze cu liderii opoziției.