Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


La Repubblica: Dezastrul din Ucraina îşi are rădăcinile în Siria

donetk.jpg

Protest al proruşilor la Doneţk, în estul Urainei

După eşecul din Siria, ameninţările lui Obama către Rusia nu înseamnă nimic. Invazia Crimeii de către ruşi îşi are originea în deşertul sirian, scrie cotidianul de stânga liberal. Mustrările de conştiinţă după atacul cu gaz toxic al regimului de la Damasc i-au făcut să tremure pumnul lui Obama. Îl ridicase să lovească şi să pună capăt măcelului din Siria. Ameninţarea a fost însă retrasă şi a fost consultat în schimb “Mefisto" însuşi.

Mefisto de la Kremlin a fost de acord prompt să ajute, iar marea Americă s-a abţinut să mai distrugă diavolul, scrie cotidianul, ca să rămână în aceeaşi metaforă. Mefisto cel de neclintit a ştiut că, având în faţă un preşedinte american care cedează aşa uşor emoţiilor umane, poate comite orice nelegiuri doreşte, indiferent cât de controversate.  

 

Tot pe această temă, BBC scrie despre contrele de la ONU dintre premierul ucrainean Arseni Iaţeniuk, aflat ieri în vizită la Washington, şi ambasadorul rus la ONU. Reprezentantul Federaţiei Ruse, Vitali Ciurkin, le-a spus celor reuniţi în Consiliul de Securitate că Moscova nu vrea război cu Ucraina. A ţinut însă în acelaşi timp o pledoarie pasională în privinţa dreptului Crimeii la autodeterminare. Şi i-a acuzat pe europeni şi pe americani că au provocat criza pentru că i-au incitat pe ucraineni “să-şi răstoarne prin forţă guvernul legitim”.

Între timp, la Doneţk, manifestanţii pro şi contra Rusiei s-au ciocnit violent. O persoană a murit. Tensiunile rămân aşadar la cote foarte ridicate înaintea referendumului de duminică.

 

În ccea ce priveşte aspectul militar, “The Guardian” notează că în timp ce Rusia mobilizează 10.000 de militari la graniţa cu Ucraina, Kievul aprobă crearea unei forţe armate care să ţină armata rusă departe de orice avans dincolo de Crimeea.

 

New York Times: Economia Ucrainei trebuie să-şi revină

 

Eforturile internaţionale de a ajuta financiar Ucraina dau o şansă pentru refacerea unei economii în derivă. Dar ele vor ajuta doar dacă noii lideri ucraineni sunt dispuşi să ia măsuri precum tăierea subvenţiilor la energie şi accelerarea exporturilor.

FMI estimează că economia s-a micşorat cu 0,3% anul trecut, după ce abia crescuse în 2012. Deşi Ucraina trebuie să plătească 30 de miliarde de dolari în următorii doi ani pentru datorii suverane, cheltuie în acelaşi timp alte miliarde pe subvenţii la gaze. Acestea au încurajat exagerat consumul de energie şi au mărit dependenţa de importurile din Rusia. Iar din pricina corupţiei extinse, bogaţii au scăpat uşor de taxe. În plus, guvernul interimar susţine că rezerve de aur şi  miliarde de dolari au fost furate, aparent, de foşti oficiali şi oameni de afaceri. Exporturile au suferit şi ele pentru că guvernul a refuzat să lase grivna să se deprecieze în raport cu dolarul.

Alte reforme de care e nevoie se referă la restructurarea datoriei externe a ţării (de care Rusia nici nu vrea să audă, cel puţin nu de partea pe care o deţine din această datorie) şi mărirea preţurilor la gaze pentru majoritatea consumatorilor.

 

AFP scrie la rândul său că liderul tătar din Crimeea cere NATO să intervină. Mustafa Djemilev a cerut boicotarea referendumului de duminică şi a solicitat statelor NATO să intervină “înainte de un masacru”. Estimând că ONU nu va accepta niciodată să trimită forţe (căşti albastre) din cauza dreptului de veto al Rusiei în Consiliul de Securitate, liderul tătarilor din Crimeea (care reprezintă 12% din populaţia Peninsulei) a solicitat aşadar NATO “să intervină, la fel ca în Kosovo”, “înainte ca un masacru să se producă”.

 

 

El Pais (Spania): Reforma electorală nu face Italia guvernabilă

 

Camera Deputaţilor din Italia a dat undă verde pentru reforma electorală propusă de premierul Matteo Renzi. Asta nu va face ţara mai guvernabilă.

Reforma are mai multe puncte slabe. Sub presiunea aliaţilor săi mai mici, Renzi a limitat legea doar la alegerea Camerei Inferioare a Parlamentului. Şi nu e singura scăpare a unei legi electorale care a atras critici inclusiv din cadrul coaliţiei de guvernare a lui Renzi. Aşa cum existase o înţelegere precedentă cu Berlusconi, legea menţine ideea de liste închise şi nu face nimic pentru cotele de gen.

Reformarea Senatului, căruia premierul vrea să-i păstreze un rol decorativ regional, are nevoie de o schimbare a Constituţiei care ar putea dura mai mult de un an. Până atunci, în eventualitatea unor alegeri parlamentare, cele două Camere vor trebui alese în concordanţă cu două sisteme de vot diferite. Deci în această fază reforma care trebuia să facă Italia mai guvernabilă a rămas mai simbolică decât oricare altă reformă.

 

Sözcü  (Turcia): Brutalitatea poliţiei arată cât îi e de frică lui Erdogan

 

Protestele anti-guvernamentale au reînceput în Turcia după înmormântarea lui Berkin Elvan, scrie cotidianul turc (kemalist şi antiguvernamental).

Zeci de mii de oameni au ieşit din nou în stradă, iar premierul Recep Tayip Erdogan e pus cu spatele la perete. Fiecare pas pe care îl va face acum guvernul va fi contestat şi va provoca proteste. Poate că forţa folosită de poliţie va fi restrânsă la gaze lacrimogene şi tunuri cu apă pentru un timp, dar nimeni nu poate spune unde va duce asta. Erdogan a reuşit să-i dezbine pe turci. În discursurile pe care le ţine, ameninţă şi blufează, intimidează, încearcă să ascundă adevărul şi lansează acuzaţii la adresa celor care nu sunt de acord cu el. Dar nici el nu ştie ce îi rezervă viitorul. Are încredere doar în brutalitatea poliţiei sale. Îi este frică. Îi este mai frică decât oricăruia dintre noi, mai scrie cotidianul de opoziţie din Turcia.