Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Putin trezește NATO din amorțeală (Die Welt)

Zilele acestea, Alianța Nord-Atlantică sărbătorește 65 de ani de existență. Cursul agresiv al Moscovei pare să fi trezit aliații din amorțeală. Rămâne însă întrebarea câtă forță mai are NATO în prezent?

Deși prilejul de comemorare nu va fi ratat, atmosferă de sărbătoare nu prea există. De la preluarea mandatului de secretar general al NATO, Anders Fogh Rasmussen caută o modalitate de a da un nou sens clasicului bloc militar și de a arăta că alianța este importantă și pentru viitor. Problema lui este că în lipsa unei povești, cheltuielile militare ale NATO din 2013 de 1023 miliarde de dolari par să fie greu de explicat. Fără dușmanul tradițional și, în același timp, motiv principal de existență – adică URSS, fără aplomb pentru intervenții militare și către finalul intervenției din Afganistan, NATO căzuse în amorțeală și părea gata de pensionare. Trezirea a venit grație lui Vladimir Putin și anexării Crimeei la Federația Rusă. Brusc, toate analizele de amenințare trebuie rescrise. Și atitudinea față de Rusia se schimbă: cooperarea militară a fost suspendată, cea politică merge în continuare, deocamdată.

De aici încep însă problemele. Unii membri vor să reacționeze cu manevre de amploare la amenințarea Rusiei, alții subliniază că nu e nevoie de tensiuni suplimentare. Unii văd parteneriatul doar pe axa transatlantică, alții vor să facă din el un proiect mondial cu legături către Asia. Mai e și problema banilor: 73% din cheltuielile militare ale NATO sunt făcute de SUA. Restul de țări aproape că nici nu se apropie de prevederile obligatorii ale Tratatului. Cu toate astea, NATO e la fel de importantă astăzi precum era în urmă cu 65 de ani. Potențialul de contracarare a unor despoți este, de fapt, motivul de existență al acestui bloc militar, așa că Alianța trebuie să se implice mai mult în problemele lumii. E bine că Putin ne aduce aminte de aceste lucruri.

Remanierea franceză fără Verzi (Le Monde)

Biroul executiv al ecologiștilor francezi a decis că nu va face parte din noul guvern de la Paris sub conducerea fostului ministru de interne Manuel Valls. Comunicatul precizează că în ciuda propunerilor de a prelua portofolii de ministru, condițiile actuale nu sunt mulțumitoare pentru partid.

Verzii francezi vor deveni „parteneri vigilenți” ai administrației Hollande. Ce înseamnă asta? Conform propriilor declarații, ecologiștii vor susține fără rezerve orice inițiativă a Guvernului care va însemna progres și care va ține cont de principiile de protecție a mediului. Dar, promit Verzii, ei se vor opune fără rezerve oricărei măsuri care nu se va încadra în aceste principii. Surse citate de agenția Reuters afirmă că această decizie a biroului executiv a fost luată în dezacord cu majoritatea parlamentarilor ecologiști care vroia ca formațiunea lor să rămână la guvernare. Comunicatul biroului precizează că orice parlamentar care se va opune acestei decizii prin acceptarea unui post de ministru va fi exclus din partid. Noul premier Manuel Valls le propusese Verzilor crearea unui „mare minister al mediului” care să includă și portofoliile de la energie și transporturi și se angajase să susțină schimbarea politicii energetice în direcția surselor regenerabile.

Bilanțul victimelor din Siria depășește 150.000 de oameni (The Guardian)

Peste 150.000 de persoane au fost ucise în Siria de la începerea conflictului, în martie 2011, potrivit celui mai recent bilanţ prezentat marţi de către Observatorul sirian pentru drepturile omului (OSDH). ONG-ul afirmă că acestea sunt doar cazurile pe care le poate confirma, dar că bilanțul real s-ar putea ridica la 220.000 de morți.

Potrivit bilanţului realizat de OSDH, care se bazează pe o vastă reţea de militanţi, surse medicale şi militari, în conflict au fost ucise 150.344 de persoane, dintre care 51.212 de civili, printre aceştia numărându-se şi 7.985 de copii. În plus, violenţele au făcut 37.781 de victime în rândul combatanţilor din opoziţie, dintre care insurgenţi ai Fontului Al-Nusra şi Stat Islamic în Irak şi Levant. 58.480 de membri ai forţelor regimului de la Damasc au murit în conflict, dintre care 35.000 de soldaţi şi 364 de combatanţi ai mişcării şiite Hezbollah, potrivit OSDH. Organizaţia cu sediul la Londra a înregistrat, de asemenea, moartea a 2.871 de persoane a căror identitate nu a putut fi stabilită. Conflictul din Siria a început în martie 2011 printr-o revoltă paşnică împotriva regimului preşedintelui Bashar al-Assad, care s-a confruntat cu o represiune sângeroasă şi care s-a militarizat treptat.

1209