Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Semnal de alarmă al Ucrainei la Consiliul de Securitate (Le Monde)

La cererea Rusiei, Consiliul de Securitate s-a reunit în această noapte pentru a discuta despre situaţia tensionată din estul Ucrainei. Forul suprem al ONU a fost însă din nou scena confruntării directe între poziţiile pro Moscova şi anti Moscova.

La New York, ambasadorul Rusiei la ONU Vitali Ciurkin a cerut autorităţilor de la Kiev să înceteze „războiul împotriva propriului popor” şi a explicat că Moscova este foarte îngrijorată de intenţia de a face uz de forţă împotriva separatiştilor din estul Ucrainei. Declaraţia lui Ciurkin vine după ce preşedintele interimar ucrainean a dat un ultimatum forţelor paramilitare din mai multe oraşe înainte să declanşeze o operaţiune antiteroristă. Ultimatumul expiră în această dimineaţă la ora 9:00 şi vizează separatiştii care au ocupat clădiri publice în mai multe oraşe din estul ţării. Ambasadorul Moscovei insistă ca UE şi SUA să exercite presiune asupra autorităţilor de la Kiev pentru ca acestea să lanseze un dialog adevărat cu toate forţele din Ucraina şi afirmă că actualul context ameninţă conferinţa internaţională cvadripartită ce este programată joi, la Geneva. Replica SUA nu s-a lăsat aşteptată multă vreme. Ambasadorul american la ONU, Samantha Power, a declarat că instabilitatea din estul Ucrainei este, de fapt, instigată de Rusia, iar tacticile folosite ar semăna izbitor cu cele folosite la anexarea Crimeei. Asemănătoare, dar mai dure, au fost declaraţiile ambsadorului ucrainean la ONU care a acuzat Moscova că orchestrează un atac terorist de mare anvergură împotriva ţării sale.

Problema din estul Ucrainei (Spiegel)

Joi, la Geneva, vorba e ca oficiali occidentali, ruşi şi ucraineni să caute o soluţie de ieşire din criză. După ocuparea clădirilor publice de bărbaţi înarmaţi în estul Ucrainei, după ciocniri violente şi victime de ambele părţi, misiunea nu pare să fie deloc una uşoară.

Experţii în politică internaţională nu cred că miza lui Vladimir Putin ar fi o invazie în Ucraina. Mult mai degrabă aceştia văd recentele tensiuni din estul ţării drept o presiune suplimentară a Moscovei înainte de negocierile cvadripartite de la Geneva. Practic, mesajul ce se vrea transmis de la Kremlin este că autorităţile de la Kiev nu sunt capabile să asigure liniştea şi ordinea la ele în ţară. Astăzi va avea loc o reuniune a miniştrilor europeni de externe care se vrea un avertisment despre noi sancţiuni ce ar putea fi impuse Moscovei în cazul în care aceasta va continua să ameninţe integritatea teritorială a Ucrainei. Ce va înţelege Kremlinul din acest avertisment e greu de spus. Deocamdată pare ca tactica să funcţioneze mai degrabă invers. Şeful diplomaţiei germane a subliniat deja că aşteptările de la reuniunea de la Geneva nu trebuie să fie prea mari.

Powerplay politic al Kremlinului (Neue Zurcher Zeitung)

Rusia neagă implicarea sa în tensiunile din estul Ucrainei. Chiar dacă ar fi adevărat, mijloacele sale de ameninţare politică şi economică funcţionează în continuare la capacitate maximă. Şi mai mult: Moscova devine din ce în ce mai impredictibilă.

Federaţia Rusă susţine că nu are niciun interes ca Ucraina, ţara sa vecină către vest, să fie un stat instabil. Vina pentru tensiunile din est ar fi exclusiv a noilor autorităţi de la Kiev, iar ieşirea din criză ar avea următoarele coordonate: federalizarea Ucrainei, alegeri prezidenţiale, formarea unui guvern legitim şi ancorarea neutralităţii Kievului într-o nouă Constituţie. În plus, Kremlinul vrea şi recunoaştere de drept a noului statut al Crimeei, cu alte cuvinte, legalizarea acţiunii sale de anexare a unui teritoriu dintr-un stat suveran. Dacă toate aceste condiţii ar fi îndeplinite, atunci Moscova ar relua asistenţa financiară pentru Ucraina. Această atitudine arată cât de multă încredere de sine are Federaţia Rusă care pare nepreocupată de imaginea de stat paria pe care începe să o aibă. Motivaţia sferelor istorice de interes şi minciuna ameninţării populaţiei rusofone par a fi suficiente pentru a justifica acţiuni ilegale. În cercuri diplomatice se aude că ministerului de externe i-ar fi fost reduse atribuţiile şi că Vladimir Putin ar fi preluat chiar toate frâiele. Ţarul va apărea la televizor pe 17 aprilie când va anunţa, probabil, cât de dispus este să negocieze în interesul lumii largi. În realitate, Putin se bucură de faptul că poate face tot ce vrea în timp ce Occidentul nu ştie cum să reacţioneze.

500