Scenariul aproape imposibil (Spiegel)

Problema e că apartenența la uniunea monetară este irevocabilă, afirmă un purtător de cuvânt al Comisiei Europene. Singurul scenariu reglementat cât de cât de Tratatele europene este cel al ieșirii complete din Uniune. Nici șeful stângii radicale elene, Alexis Tsipras nu își poate dori așa ceva poate și numai din cauză că, pe lângă mecanismele de urgență, Grecia primește și fonduri structurale europene. E drept, criza Euro a arătat că prevederile legale nu sunt tocmai sfinte, așa că să luăm în considerare singura variantă în care Atena ar putea părăsi doar uniunea monetară: aceea ca țara să nu mai fie alimentată cu bani de către BCE sau de mecanismul de salvare.

Banca nu spune oficial nimic despre această posibilitate pentru că nu are nicio prevedere în regulile sale de funcționare care să prevadă eventualitatea opririi plății dobânzilor, așa cum a amenințat Tsipras. Dacă s-ar întâmpla, agențiile de rating ar retrograda Grecia. Se pune întrebarea la ce nivel, pentru că ratingul elen e oricum la nivel minim. Astăzi, BCE acceptă garanții în titluri de stat grecești pentru că guvernul se obligă să respecte condițiile Troicăi de finanțatori. Neplata dobânzilor ar putea fi considerată o încâlcare a acordului, dar chiar și atunci BCE ar fi obligată să accepte titluri de stat de la Banca Națională a Greciei în schimbul finanțării curente, așa că instituțiile financiare elene ar funcționa în continuare. Concluzie: un mecanism de scoatere a Greciei din Euro nu există. Mai degrabă se poate imagina un proces lung și chinuitor pentru toți, în care țara ar avea acces oricum la surse de finanțare. Așa că relaxarea unor guverne sau a presei e complet nejustificată în acest caz.

Mobilizare pro și contra în Germania (Le Monde)

18.000 de persoane au manifestat la Dresda, în estul Germaniei împotriva așa zisei „islamizări a Occidentului”. Protestul organizat de mișcarea PEGIDA vine după o pauză de sărbători de două săptămâni. Restul Germaniei reacționează însă și iese la contra-manifestații.

Înainte de Crăciun, Dresda fusese scena unui protest de 17.500 de persoane, recordul de participare a fost așadar doborât de cei care susțin că Occidentul se islamizează, iar acest scenariu e inacceptabil în opinia lor. De data aceasta însă, nemulțumirea membrilor PEGIDA e adresată și cancelarului Angela Merkel care criticase această mișcare în mesajul ei de anul nou. Manifestanții au strigat sloganuri precum „Noi suntem poporul” – a amintire a protestelor din 1989 care au dus la căderea RDG.

3.000 de persoane au participat la Dresda la o contra-manifestație în care doreau să arate că Germania se vrea în continuare o țară tolerantă și deschisă. La Koeln, în vest, s-au strâns, de asemenea, câteva mii de manifestanți anti PEGIDA, iar într-un gest simbolic luminile Domului din oraș și ale podurilor peste Rin au fost stinse. La fel la Berlin, unde 5.000 de oameni au manifestat în fața Porții Brandenburg, ale cărei reflectoare au fost și ele stinse. La Muenster au ieșit în stradă 10.000 de oameni împotriva PEGIDA, la Stuttgart 8.000 și la Hamburg 4.000. Ministerul german de Externe s-a implicat și el în contestarea mișcării xenofobe și a publicat pe Twitter fotografii de la contra-manifestații împreună cu îndemnul că Germania nu este locul potrivit pentru manifestări xenofobe.

Refugiații sirieni au restricții noi în Liban (France 24)

Micul stat învecinat cu Siria încearcă să facă față valului de refugiați. Ieri au fost publicate pe site-ul agenției naționale de securitate noi prevederi legate de vize.

Libanul are o populație de circa cinci milioane de locuitori. În prezent, țara este gazdă pentru peste 1,1 milioane de refugiați sirieni fugiți din cauza războiului civil ce durează de peste cinci ani și la care Occidentul nu pare dispus să găsească nicio soluționare. Din 1943, când Libanul a devenit independent, cetățenii celor două state circulau liber, fără viză, peste frontiera comună. De fapt, din octombrie, Libanul nu mai primește refugiați sirieni cu puține excepții în „cazuri umanitare stringente”. Oficial, reglementările intrate în vigoare ieri nu sunt numite „vize”, dar un oficial din cercurile de securitate libaneze a declarat pentru AFP că măsura este fără precedent. Organizațiile umanitare ce activează în Liban sunt îngrijorate de faptul că noile reguli de intrare nu includ excepții pentru grupurile vulnerabile. De amintit că fluxul de refugiați din Siria amenință să destabilizeze securitatea Libanului, o țară unde puterea este împărțită de diversele grupuri religioase într-un echilibru fragil.